„Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” 2018
https://www.ziarulmetropolis.ro/monumente-in-miscare-patrimoniu-disparut-2018/

„Monumente în mişcare – patrimoniu dispărut” 2018, proiect produs de Nasui collection & Gallery şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, îşi propune promovarea patrimoniului istoric al Braşovului dispărut, prin producţia şi plasarea în spaţiul public a două sculpturi de mari dimensiuni, contemporane, temporare şi neintruzive, prin organizarea de module educaţionale pentru tineri şi printr-o expoziţie documentară outdoor dedicată publicului larg.

Un articol de Petre Ivan|8 octombrie 2018

 

Sculptura artistului Mihai Zgondoiu va fi montată la actualul Modarom – construit pe locul fostei Vile Kertsch, acum dispărută, iar cea a artistului Alexandru Rădvan în Livada Poștei – Rectorat, în zona Porții Vămii, de asemenea, acum dispărută.

Evenimentul de finisaj va fi marcat de un performance al companiei Miyazaki C-Dance Center din Japonia și de inaugurarea expoziției din spațiul public la parterul Modarom, pe 6 noiembrie 2018.

 Fiecare dintre cele două sculpturi propuse prin proiect marchează specific, atât ca și conținut simbolic cât și ca prezență arhitecturală, importanța și relevanța spațiului în care este amplasat. Realizarea sculpturilor a fost făcută pornind de la intrările principale în Cetatea Brașovuluidin mai multe perspective: istorică, antropologică, istorie orală, istoria artei și arhitecturii.

Acest proiect este produs în cadrul programului Moving Monuments / Monumente în mișcare, lansat în 2014 de către Nasui Collection & Gallery, care are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase și curajoase, din România și din lume. Sculpturile sunt create din materiale contemporane și sunt gândite a fi „în mișcare”: prin itinerarea ulterioară și în alte spații, se „încarcă” simbolic și valoric în contextele diferite ale spațiilor publice gazdă.

Sculpturile din „Monumente în mișcare”, de dimensiuni între 3,5 metri și 4,5 metri, sunt create din materiale ușoare, contemporane – de tip rășini sintetice, polistiren, tablă, sunt neintruzive, fiind ancorate cu materiale naturale (de exemplu saci de nisip introduși în soclu), sunt sustenabile (se auto-susțin), sunt pregătite pentru spațiul public (trafic intens, pietonal) și pentru mediul extern (intemperii).

Amplasarea unor sculpturi contemporane temporare în spații publice, în cele două locuri cu monumente dispărute din oraș, are rolul de a marca vizual și simbolic puncte cheie din ultimele patru secole ale istoriei orașului: Poarta Vămii și Poarta străzii Porții / Vila Kertsch.

Poarta Vămii, situată la capătul străzii Mureșenilor de astăzi (în trecut, strada Vămii / Mănăstirii) a fost poarta de intrare în cetate al celui mai important drum comercial al Transilvaniei, care lega cel mai bogat oraș transilvănean prin trecătoarea Branului de gurile Dunării și Balcani: Drumul Brașovului denumit și Drumul Regelui sau Drumul Branului. Pe poartă, cu fața spre Brașovechi, se afla statuia din piatră a împăratului Sigismund de Luxemburg, binefăcătorul orașului, cu coroana, sceptrulși globul imperial. În marele incendiu al Cetății Brașovului din anul 1689, numai această poartă a rămas neatinsă.

Poarta fortificațiilor de la capătul străzii Vămii a fost grav avariată în timpul cutremurului din 1738. Starea de degradare a bastionului porții și faptul că poarta devenise o piedică pentru circulația tot mai intensă a determinat demolarea fortificației în anul 1836.

După doi ani, în același loc, a fost construită o nouă poartă, în stil clasicist, imitând, susține Sextil Pușcariu, stilul Porții Brandenburg din Berlin. Noua poartă avea două treceri pentru vehicule şi pietoni. Poarta  Vămii a fost demolată în anul 1891 pentru a face loc ,,tramway-ului” cu aburi, care nu putea intra în orașul vechi.

Zona din fața Porții Vămii a fost încadrată în Promenada de jos a orașului la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost folosită până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial pentru organizarea unor evenimente culturale și comunitare.

În perioada 1881 – 1885, lângă Poarta Vămii a fost construit Palatul Oficiului de Pensii, conceput și realizat de inginerul oraşului, arhitectul Peter Bartesch (1842-1914), autorul planului de sistematizare a oraşului (1881). Palatul a fost cumpărat în anul 1909 de către autoritățile locale și a adăpostit ulterior Administrația Comitatului Brașov, Prefectura Județului Brașov, Sfatul Popular al Regiunii Stalin, Sfatul Popular al Regiunii Brașov și este în prezent Rectoratul Universității Transilvania.

Vila Kertsch a fost construită după planurile şi sub conducerea inginerului-şef al oraşului Brașov, Christian Kertsch, în perioada 1886 – 1888, pe Rudolfsring, în zona unde, în evul mediu, s-a aflat poartă importantă a Cetăţii Braşovului, dărâmată în anul 1852, în urma hotărârii comunităţii. Se pare că modelul vilei de la intrarea pe strada Porții a fost castelul romantic Miramare din Trieste, construit pentru arhiducele Ferdinand Maximilian al Austriei, între anii 1856 – 1860.

Vila Kertsch a fost folosită ca locuinţă, hotel, restaurant, clădire de birouri şi gazdă pentru evenimente culturale. În anul 1896, aici se proiectau filme.

Marele cutremur din 10 noiembrie 1940 a afectat serios vila Kertsch, însă fără urmări vizibile pe fațade. În urma bombardamentului american din 16 aprilie 1944, mai mult de jumătate din clădirea Kertsch s-a prăbuşit. Partea rămasă în picioare a fost reparată, cu unele modificări, și a funcţionat ca sediu de instituţii până în vara anului 1970.

Monumente în mișcare Conform unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România din 1970, în scopul construirii unei case de mode a cooperației meșteșugărești, terenul proprietate de stat din bulevardul Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost transmis pe durată nedeterminată Cooperativei ,,Munca Colectivă” Brașov. Clădirea Modarom a fost proiectată de arhitectul Nicolae Niculin (absolvent promoția 1957 al Institutului de Arhitectură ,,Ion Mincu” București; a fugit în străinătate la scurt timp după finalizarea proiectului Modarom).

Clădirea Modarom a fost construită în perioada august 1970 – 1973, ultima etapă a lucrărilor fiind condiționată de construcția hotelului ,,Brașov” (,,Capitol”). În prezent, clădirea Modarom este considerată un exemplu de expresionism de cea mai bună calitate. În decembrie 1989, Modarom-ul a fost lovit de gloanţe, bănuindu-se că aici erau ascunși ,,teroriști”. După 1990, piaţa din jurul clădirii a primit numele de ,,Piaţa Revoluţiei”.

Producția proiectului „Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” este acompaniată de un training de istorie aplicată pentru tururi ghidate, un modul de educație nonformală dedicat elevilor și de o expoziție documentară în aer liber.

Training de istorie este dedicat voluntarilor adolescenți care, prin intermediul unor prelegeri, workshop-uri, role-play-uri, sunt pregătiți de către specialiști (istorici, muzeografi, specialiști în comunicare) în prezentarea patrimoniului istoric local, a monumentelor dispărute și a importanței conservării patrimoniului actual pentru dezvoltarea viitoare a comunității. Trainingul este programat în perioada 25-27 octombrie 2018.

În cadrul modulului de educație nonformală, organizat în perioada 16 – 19 octombrie 2018 în trei școli brașovene, peste 250 de elevi vor fi familiarizați asupra subiectului prin utilizarea noilor tehnologii, respectiv crearea a două aplicații interactive (hartă interactivă cu monumentele dispărute ale Brașovului, puzzle reconstituire monumente dispărute) pe aparate multitouch.

Expoziția documentară outdoor prezintă ,,povestea Modarom”, de la istoria porții principale de intrare în cetatea medievală până la vila Kertsch, operă arhitecturală reprezentativă pentru Brașovul Belle Epoque, și clădirea MODAROM, din perioada comunistă. Expoziția va fi amplasată la Modarom cu ocazia evenimentului de finisare a expozițiilor de sculptură, pe 6 noiembrie 2018.

Foto: Monumente în mișcare – facebook

11
/05
/22

Ajuns la a 9-a ediție, Art Safari va expune lucrări de artă valoroase de Picasso, Dali, dar și artă de patrimoniu semnată de Theodor Aman. Tot în cadrul acestei ediții, publicul va avea șansa să vadă o expoziție dedicată artistului-fenomen de secol XX și creator al primelor construcții moderniste din Bucureștiul interbelic - Marcel Iancu. De asemenea, expoziția celebrei fotografe Barbara Klemm va dezvălui fotografii-document cu Germania de Vest și de Est înainte de unificare, dar și cu România comunistă, iar unul dintre starurile artei românești contemporane, Irina Dragomir, va avea propria expoziție la Art Safari.

11
/05
/22

Instalația interactivă Explorers of the Multiverse este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți. Instalația poate fi vizitată în cadrul Romanian Design Week, la Combinatul Fondului Plastic din București, strada Băiculești nr. 29, în perioada 13-22 mai. Romanian Design Week, ediția a zecea, este locul în care comunitățile creative și culturale își dau întâlnire, iar vizitatorii pot descoperi cele mai recente expoziții și instalații multidisciplinare.

11
/05
/22

Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență. Laureații edițiilor precedente ale Bega Art Prize au fost: 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș.

09
/05
/22

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Pentru Uniunea Europeană, această zi, sărbătorită pe 9 mai, este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a UE. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale în străinătate, va organiza o serie de spectacole, concerte, proiecții de film și expoziții.

06
/05
/22

Primul muzeu participativ dedicat pandemiei continuă cu un nou proiect expozițional. După „Identități Fragile” (2021), Muzeul Pandemiei va ilustra drama violenței domestice (re)simțite individual de către femeile din România. „De ce mai stai cu el!?” se va deschide pentru vizitatori în data de 6 mai, începând cu ora 12.00, la sediul ARCUB, Hanul Gabroveni.

03
/05
/22

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, va oferi publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediții (12 mai-7 august 2022), o expoziție semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mișcări de avangardă în România și Israel și, totodată, creatorul primei construcții moderniste din Bucureștiul anilor ’20: Marcel Iancu.

02
/05
/22

Consulatul General al României din Torino și IUSE – Institutul Universitar de Studii Europene, în colaborare cu Accademia di Romania și cu Institutul Cultural Român, organizează în perioada 29 aprilie – 10 mai 2022 expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor - Un proiect de antropologie vizuală”.

20
/04
/22

Creațiile a doi dintre cei mai importanți artiști plastici spanioli ai secolului XX – Picasso și Dalí – intră în dialog cu muzica maestrului Manuel de Falla și cu baletul „Le Tricorne” („Pălăria cu trei colțuri”) la Art Safari, într-o expoziție curatoriată de Dr. J. Óscar Carrascosa. Aflăm povestea acestei expoziții de la curatorul spaniol.