„Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” 2018
https://www.ziarulmetropolis.ro/monumente-in-miscare-patrimoniu-disparut-2018/

„Monumente în mişcare – patrimoniu dispărut” 2018, proiect produs de Nasui collection & Gallery şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, îşi propune promovarea patrimoniului istoric al Braşovului dispărut, prin producţia şi plasarea în spaţiul public a două sculpturi de mari dimensiuni, contemporane, temporare şi neintruzive, prin organizarea de module educaţionale pentru tineri şi printr-o expoziţie documentară outdoor dedicată publicului larg.

Un articol de Petre Ivan|8 octombrie 2018

 

Sculptura artistului Mihai Zgondoiu va fi montată la actualul Modarom – construit pe locul fostei Vile Kertsch, acum dispărută, iar cea a artistului Alexandru Rădvan în Livada Poștei – Rectorat, în zona Porții Vămii, de asemenea, acum dispărută.

Evenimentul de finisaj va fi marcat de un performance al companiei Miyazaki C-Dance Center din Japonia și de inaugurarea expoziției din spațiul public la parterul Modarom, pe 6 noiembrie 2018.

 Fiecare dintre cele două sculpturi propuse prin proiect marchează specific, atât ca și conținut simbolic cât și ca prezență arhitecturală, importanța și relevanța spațiului în care este amplasat. Realizarea sculpturilor a fost făcută pornind de la intrările principale în Cetatea Brașovuluidin mai multe perspective: istorică, antropologică, istorie orală, istoria artei și arhitecturii.

Acest proiect este produs în cadrul programului Moving Monuments / Monumente în mișcare, lansat în 2014 de către Nasui Collection & Gallery, care are ca scop producția, prezentarea și itinerarea de lucrări de artă de mari dimensiuni în spații contemporane prestigioase și curajoase, din România și din lume. Sculpturile sunt create din materiale contemporane și sunt gândite a fi „în mișcare”: prin itinerarea ulterioară și în alte spații, se „încarcă” simbolic și valoric în contextele diferite ale spațiilor publice gazdă.

Sculpturile din „Monumente în mișcare”, de dimensiuni între 3,5 metri și 4,5 metri, sunt create din materiale ușoare, contemporane – de tip rășini sintetice, polistiren, tablă, sunt neintruzive, fiind ancorate cu materiale naturale (de exemplu saci de nisip introduși în soclu), sunt sustenabile (se auto-susțin), sunt pregătite pentru spațiul public (trafic intens, pietonal) și pentru mediul extern (intemperii).

Amplasarea unor sculpturi contemporane temporare în spații publice, în cele două locuri cu monumente dispărute din oraș, are rolul de a marca vizual și simbolic puncte cheie din ultimele patru secole ale istoriei orașului: Poarta Vămii și Poarta străzii Porții / Vila Kertsch.

Poarta Vămii, situată la capătul străzii Mureșenilor de astăzi (în trecut, strada Vămii / Mănăstirii) a fost poarta de intrare în cetate al celui mai important drum comercial al Transilvaniei, care lega cel mai bogat oraș transilvănean prin trecătoarea Branului de gurile Dunării și Balcani: Drumul Brașovului denumit și Drumul Regelui sau Drumul Branului. Pe poartă, cu fața spre Brașovechi, se afla statuia din piatră a împăratului Sigismund de Luxemburg, binefăcătorul orașului, cu coroana, sceptrulși globul imperial. În marele incendiu al Cetății Brașovului din anul 1689, numai această poartă a rămas neatinsă.

Poarta fortificațiilor de la capătul străzii Vămii a fost grav avariată în timpul cutremurului din 1738. Starea de degradare a bastionului porții și faptul că poarta devenise o piedică pentru circulația tot mai intensă a determinat demolarea fortificației în anul 1836.

După doi ani, în același loc, a fost construită o nouă poartă, în stil clasicist, imitând, susține Sextil Pușcariu, stilul Porții Brandenburg din Berlin. Noua poartă avea două treceri pentru vehicule şi pietoni. Poarta  Vămii a fost demolată în anul 1891 pentru a face loc ,,tramway-ului” cu aburi, care nu putea intra în orașul vechi.

Zona din fața Porții Vămii a fost încadrată în Promenada de jos a orașului la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost folosită până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial pentru organizarea unor evenimente culturale și comunitare.

În perioada 1881 – 1885, lângă Poarta Vămii a fost construit Palatul Oficiului de Pensii, conceput și realizat de inginerul oraşului, arhitectul Peter Bartesch (1842-1914), autorul planului de sistematizare a oraşului (1881). Palatul a fost cumpărat în anul 1909 de către autoritățile locale și a adăpostit ulterior Administrația Comitatului Brașov, Prefectura Județului Brașov, Sfatul Popular al Regiunii Stalin, Sfatul Popular al Regiunii Brașov și este în prezent Rectoratul Universității Transilvania.

Vila Kertsch a fost construită după planurile şi sub conducerea inginerului-şef al oraşului Brașov, Christian Kertsch, în perioada 1886 – 1888, pe Rudolfsring, în zona unde, în evul mediu, s-a aflat poartă importantă a Cetăţii Braşovului, dărâmată în anul 1852, în urma hotărârii comunităţii. Se pare că modelul vilei de la intrarea pe strada Porții a fost castelul romantic Miramare din Trieste, construit pentru arhiducele Ferdinand Maximilian al Austriei, între anii 1856 – 1860.

Vila Kertsch a fost folosită ca locuinţă, hotel, restaurant, clădire de birouri şi gazdă pentru evenimente culturale. În anul 1896, aici se proiectau filme.

Marele cutremur din 10 noiembrie 1940 a afectat serios vila Kertsch, însă fără urmări vizibile pe fațade. În urma bombardamentului american din 16 aprilie 1944, mai mult de jumătate din clădirea Kertsch s-a prăbuşit. Partea rămasă în picioare a fost reparată, cu unele modificări, și a funcţionat ca sediu de instituţii până în vara anului 1970.

Monumente în mișcare Conform unei hotărâri a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România din 1970, în scopul construirii unei case de mode a cooperației meșteșugărești, terenul proprietate de stat din bulevardul Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost transmis pe durată nedeterminată Cooperativei ,,Munca Colectivă” Brașov. Clădirea Modarom a fost proiectată de arhitectul Nicolae Niculin (absolvent promoția 1957 al Institutului de Arhitectură ,,Ion Mincu” București; a fugit în străinătate la scurt timp după finalizarea proiectului Modarom).

Clădirea Modarom a fost construită în perioada august 1970 – 1973, ultima etapă a lucrărilor fiind condiționată de construcția hotelului ,,Brașov” (,,Capitol”). În prezent, clădirea Modarom este considerată un exemplu de expresionism de cea mai bună calitate. În decembrie 1989, Modarom-ul a fost lovit de gloanţe, bănuindu-se că aici erau ascunși ,,teroriști”. După 1990, piaţa din jurul clădirii a primit numele de ,,Piaţa Revoluţiei”.

Producția proiectului „Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” este acompaniată de un training de istorie aplicată pentru tururi ghidate, un modul de educație nonformală dedicat elevilor și de o expoziție documentară în aer liber.

Training de istorie este dedicat voluntarilor adolescenți care, prin intermediul unor prelegeri, workshop-uri, role-play-uri, sunt pregătiți de către specialiști (istorici, muzeografi, specialiști în comunicare) în prezentarea patrimoniului istoric local, a monumentelor dispărute și a importanței conservării patrimoniului actual pentru dezvoltarea viitoare a comunității. Trainingul este programat în perioada 25-27 octombrie 2018.

În cadrul modulului de educație nonformală, organizat în perioada 16 – 19 octombrie 2018 în trei școli brașovene, peste 250 de elevi vor fi familiarizați asupra subiectului prin utilizarea noilor tehnologii, respectiv crearea a două aplicații interactive (hartă interactivă cu monumentele dispărute ale Brașovului, puzzle reconstituire monumente dispărute) pe aparate multitouch.

Expoziția documentară outdoor prezintă ,,povestea Modarom”, de la istoria porții principale de intrare în cetatea medievală până la vila Kertsch, operă arhitecturală reprezentativă pentru Brașovul Belle Epoque, și clădirea MODAROM, din perioada comunistă. Expoziția va fi amplasată la Modarom cu ocazia evenimentului de finisare a expozițiilor de sculptură, pe 6 noiembrie 2018.

Foto: Monumente în mișcare – facebook

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..