Mungiu, despre Les Films de Cannes: Vrem să creăm o alternativă la cinematograful hollywoodian
https://www.ziarulmetropolis.ro/mungiu-despre-les-films-de-cannes-vrem-sa-cream-o-alternativa-la-cinematograful-hollywoodian/

Regizorul Cristian Mungiu, iniţiatorul Les Films de Cannes à Bucarest (24 – 30 octombrie), a declarat vineri seară, în deschiderea evenimentului, că doreşte ca prin acest festival să creeze “acest gust pentru un fel de alternativă la cinematograful mainstream hollywoodian”.

Un articol de Petre Ivan|26 octombrie 2014

Deschiderea celei de-a cincea ediţii a festivalului Les Films de Cannes à Bucarest a avut loc vineri seară, la cinema Studio, la ora 20.00, iar cineastul francez Michel Hazanavicius şi-a prezentat în Capitală cel mai recent film regizat de el, drama de război “The Search”, lansată în competiţie la Cannes 2014.

“Încetul cu încetul, fără să ne dăm seama, am ajuns la a cincea ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, dintr-un showcase micuţ şi creat dintr-o idee, aşa pe parcurs, dintr-un mic festival european la care asistam împreună cu Thierry Frémaux (delegatul general al Festivalului de la Cannes, n.r.), a ajuns acum la a cincea ediţie. Un festival destul de aşteptat, un mic eveniment în toamna bucureşteană”, a spus cineastul Cristian Mungiu, iniţiatorul festivalului.

De asemenea, regizorul a precizat că, alături de filme incluse în selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, vor fi proiectate pelicule tranşante, puternice, “care nu sunt neapărat premiate, dar sunt cinema de mare calitate, cinema inovator”.

“Fac un apel familist. Ne dorim ca acest festival să fie cât mai deschis şi pentru spectatorii tineri, să creăm acest gust pentru un fel de alternativă la cinematograful mainstream hollywoodian. Începem cu vârsta tânără, mâine (sâmbătă, n.r.) şi duminică, sunt filme pentru copii, încercăm să rezolvăm mici probleme organizatorice ale cinematografului românesc, ca atare vor fi o serie de conferinţe, de workshopuri, de discuţii legate de teme care ne preocupă foarte mult, referitoare la sălile de cinematograf din România, la distribuţie, sunt discuţii profesionale, dar deschise”, a mai spus Mungiu.

Invitaţi la deschiderea Les Films de Cannes à Bucarest au fost actriţa Bérénice Bejo, nominalizată la Oscar şi Globul de Aur pentru rolul din “Artistul/ The Artist”, şi Michel Hazanavicius, regizorul acestui film premiat cu cinci Oscaruri.
“Este vorba despre un film de război, este dificil să vorbeşti despre un film înainte să fie proiectat. Am încercat să fac un film direct, fără ironie şi fără umor”, a spus Hazanavicius, înainte de proiecţia celui mai recent lungmetraj al său, “The Search”.

Întrebat, după proiecţia lungmetrajului, de ce a ales ca temă conflictele cecene, având în vedere că Europa a fost marcată de mai multe astfel de lupte, Michel Hazanavicius a precizat că “o alegere presupune, prin definiţie, eliminarea celorlalte opţiuni”.

“Am vrut să fac un film despre aceşti oameni care apar adesea la ştiri sau ale căror situaţii teribile le vedem la ştiri, dar acolo ne apar mai degrabă ca nişte figuranţi. M-am gândit că, prin ficţiune, putem empatiza mai uşor cu ei. De ce Cecenia? Amândoi (Michel Hazanavicius şi Bérénice Bejo, n.r.) am cunoscut persoane interesate de situaţia din Cecenia şi persoane care cunoşteau ceceni. Cred că acest conflict este reprezentativ, raportat la conflicte, prin violenţa sa, prin faptul că a avut foarte multe victime civile şi a fost un conflict ascuns de ochii publicului”, a mai spus regizorul.

Michel Hazanavicius a spus că adaptarea filmului din 1948 (“The Search”, de Fred Zinnemann) este una liberă, afirmând că i s-a părut că originalul era “prea sentimental”. “Pe de altă parte, mi s-a părut că este o adaptare bună pentru a prezenta un conflict despre care nimeni nu se interesează, nici acum, aşa cum era la vremea aceea subiectul lagărelor, despre care nu se ştia şi nu se vorbea. Există o paralelă între dezumanizarea soldatului rus şi umanizarea sau reumanizarea băiatului. Mi s-a părut că este mai mult echilibru aşa”, a mai spus Hazanavicius.

Cineastul francez a precizat că lungmetrajul nu a fost distribuit în afara circuitelor oficiale, precizând că, la proiecţia de la Cannes, filmul a fost fluierat, “ceea ce este destul de traumatizant”. “Apoi, am aflat că cei care l-au fluierat erau jurnalişti ruşi. Pe de altă parte, am discutat cu alţi jurnalişti ruşi care au găsit interesant faptul că filmul nostru tratează subiectul armatei ruse, un subiect important pentru Rusia, dar neabordat acolo”, a spus acesta.

“Am ales-o (Georgia, n.r.) şi pentru că acolo există o comunitate cecenă şi am putut recurge la actori ceceni. Georgia este independentă de Rusia (…), însă armata sa dispune de echipamente similare cu cele ale armatei ruse, astfel am putut să folosim echipamentele respective, dar să folosim într-un film care are o poziţie critică faţă de armată. Dacă armata americană sau franceză ţi-ar împrumuta echipamentele pentru film, cu siguranţă nu ţi s-ar permite să ai o poziţie critică faţă de respectivă armată. Apoi, Georgia ne-a permis să filmăm în munţii Caucaz”, a explicat acesta.

The Search, un film despre războiul din Cecenia

Cineastul a spus, de asemenea, că a încercat ca distanţa dintre spectatori şi film să fie cea potrivită. “Îmi doream să generez empatie, de unde şi prezenţa copilului, dar nu am vrut să fac un film hollywoodian, de aceea nu există o coloană sonoră dincolo de muzica pe care o ascultă copilul, deşi, dacă aş fi pus câteva note de vioară, toată lumea ar fi izbucnit în lacrimi. (…) Cele patru poveşti (…) pun spectatorul într-o poziţie analitică, nu am vrut ca spectatorul să fie complet cufundat în emoţie”, a mai precizat Hazanavicius.

“The Search” este o dramă impresionantă despre războiul din Cecenia, cu Bérénice Bejo şi Annette Bening. Remake-ul după filmul omonim al lui Fred Zinnemann (1948, recompensat cu un Oscar pentru scenariu) urmăreşte destinele a patru personaje marcate de conflictul din 1999. Un băiat de 9 ani este separat de familie şi sfârşeşte într-o tabără de refugiaţi, unde se ataşează de o avocată pentru drepturile omului (Bejo). Iar un tânăr de 19 ani decide să se înroleze şi trăieşte ororile unui război care nu-i aparţine.

Cineastul francez de origine lituaniană Michel deţine un record în cinematografia din Franţa: este singurul al cărui film a fost nominalizat la zece premii Oscar. Michel Hazanavicius şi Roman Polanski sunt, de altfel, singurii regizori francezi care au în portofoliu Oscarul pentru cel mai bun regizor. Filmul mut “Artistul/ The Artist” este, totodată, prima producţie franceză desemnată cel mai bun lungmetraj la premiile Academiei americane, iar Jean Dujardin, protagonistul, este cel dintâi actor francez care obţine statueta.

Pe lângă faptul că îşi prezintă la Bucureşti cel mai recent film, el le va vorbi cinefililor, cineaştilor şi studenţilor la cinema despre regie, lucrul cu actorii, experienţa la Hollywood şi provocarea de a face un film mut. La festival vor fi proiectate şi câteva dintre filmele sale anterioare.

les films

Pe lângă Michel Hazanavicius şi Bérénice Bejo, invitat special al festivalului bucureştean va fi şi regizorul Sergei Loznitsa, un martor direct al evenimentelor din Piaţa Independenţei din Kiev, care îşi va prezenta documentarul “Maidan”, despre protestele din Ucraina.

Despre cenzură şi artă în zone de conflict va vorbi şi regizorul şi producătorul Radu Mihăileanu. Acesta va prezenta documentarul pe care l-a produs, “Caricaturistes – Fantassins de la démocratie”, regizat de Stéphanie Valloatto, despre 12 caricaturişti care încearcă să schimbe lumea desenând.

De asemenea, o retrospectivă îi este dedicată regizorului Bertrand Tavernier, care se întoarce în România la aproape 20 de ani după ce a filmat aici una dintre primele producţii străine cu buget mare de după Revoluţie, “Căpitanul Conan”, în care joacă mai mulţi actori români.

Programul complet al celei de-a cincea ediţii a festivalului poate fi consultat pe www.filmedefestival.ro. Biletele pot fi cumpărate de la casa de bilete şi de pe www.eventbook.ro, în cazul cinematografelor Patria şi Elvira Popescu, şi de la casierie, pentru Cinema Studio.

Les Films de Cannes à Bucarest a fost iniţiat în 2010, de Cristian Mungiu, cu sprijinul delegatului general al Festivalului de la Cannes Thierry Frémaux, care a deschis prima ediţie şi a revenit constant la Bucureşti în anii următori. În fiecare an, festivalul aduce filmele câştigătoare ale celor mai importante trofee la Cannes, în premieră în România.

Foto: Dorina Drăguşin

15
/05
/22

TIFF propune la ediţia din acest an un Focus Polonia, care cuprinde o selecție a Festivalului Internațional de Film New Horizons din Wrocław, producții contemporane, filme cult  și o retrospectivă Krzysztof Kieślowski.

12
/05
/22

“Unde este Anne Frank?, în regia israelianului Ari Folman, este o modalitate inedită prin care publicul poate aprofunda istoria dincolo de manualele școlare sau cărțile de istorie, un promotor al memoriei și al cultivării valorilor democratice, un instrument al educației despre Holocaust, despre importanța combaterii discriminării, rasismului și a atitudinilor extremiste”, declară reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în Romania “Elie Wiesel”, în contextul lansării filmului în cinematografele din țară începnd cu 20 mai.

12
/05
/22

În paralel cu cea de-a 15-a ediție a festivalului One World Romania, în luna mai se vor desfășura mai multe evenimente KineDok, inclusiv în cadrul festivalului. Programul promovează filmul documentar în spații neconvenționale din șase țări partenere: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, Georgia și România.

10
/05
/22

Cel mai complex proiect documentar dedicat naturii din România vine la HBO Max. „România sălbatică”, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, va putea fi vizionat de abonații platformei de streaming din 12 mai, pe parcursul a trei episoade. În iulie, miniseria va fi difuzată și pe HBO.

09
/05
/22

Walter Robinson, jurnalistul care a condus echipa Spotlight din cadrul publicației Boston Globe în investigația care a primit în 2003 premiul Pulitzer pentru Public Service vine la București, pentru cea de-a 11-a ediție Superscrieri.