Muşatismele lui… Tudor Musatescu / Memoria culturală
https://www.ziarulmetropolis.ro/musatismele-lui-tudor-musatescu-memoria-culturala/

“Nu vreau să mor până nu termin de trăit!”, spunea autorul “muşatismelor”. Tudor Muşatescu, unul dintre cei mai talentaţi dramaturgi şi umorişti români, s-a stins din viaţă într-o zi de 4 noimebrie (1970), la vârsta de 67 de ani.

Un articol de Petre Ivan|4 Noiembrie 2014

Sclipitoarele aforisme ale lui Tudor Musatescu au fost numite admirativ de confraţi „muşatisme”. Termenul s-a conscrat identificându-se cu umorul, ironia fină, paradoxul, săgeata satirică, jocul de cuvinte, asociația lingvistică surprinzătoare, disociația, toate caracterizând fără echivoc spiritul autorului.

Ziarul Metropolis vă prezintă câteva dintre cele mai cunoscute muşatisme:

  • Era atât de zgârcit, încât, noaptea, lătra în curte ca să facă economie de câine.
  • Unii trăiesc gratis, alţii degeaba.
  • De ce prostul e mărginit, când prostia e nemărginită?
  • Bănuitorul se trezeşte înaintea ceasului deşteptător, ca să-l controleze dacă sună exact.
  • Caloriferul stins e mai rece decât frigiderul în funcţiune.
  • Când stai de vorbă cu proştii numai duminica e o adevărată sărbătoare.
  • Fost primar, fost prefect, fost senator, fost ministru, conu Mişu a fost numai fost.
  • Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.
  • E frumos să fii bun, dar trebuie să fii şi bun la ceva.
  • Numai după invidia altora îţi dai seama de propria ta valoare.
  • Dragostea.. Bătăi de inimă pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop şi dispare în • vârful picioarelor.
  • Femeile nu înşeală, compară.
  • Plictiseala lungeşte ziua şi scurtează viaţa.
  • O plantă care provoacă insomnii unora: laurii altora.

Citiţi şi Tudor Muşatescu, ultimul interviu: „Bătrâneţea? Pur şi simplu o măgărie!“

  • Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.
  • Adevăraţii cai de cursă nu aleargă pentru premii, ci numai ca să-şi pună sângele în mişcare.
  • În ziua victoriei, nu uita să-ţi aminteşti şi de înfrângerile anterioare.
  • Amintirile unora se numesc remuşcări.
  • Amintirile sunt asemenea cărţilor din biblioteca ta. Cauţi câte una când nu mai ai nimic nou de citit.
  • N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Şi tot ce n-am avut, mi-a furat.tudor musatescu
  • Viitorul unui om, ca şi al unei lumi, se construieşte, nu se visează.
  • Bănuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neînarmaţi pentru viaţă.
  • În fiecare tren al lumii, viaţa circulă pe compartimente.
  • Suntem chit, tinere confrate. Dumneata nu mă cunoşti şi eu nu te recunosc.
  • Când porcul trece de trei sute de kilograme încetează de a fi porc. Devine “exponat”.
  • Uneori te uiţi fără să vezi şi, alteori, vezi fără să te uiţi.
  • Dragostea a murit în clipa când rămâi singur în doi.
  • Numai covoarele se nasc ca să fie călcate în picioare.
  • Cea mai tristă zi a iernii este prima zi de primăvară.
  • De multe ori, vrând să dai pe unul deoparte, îl împingi înainte.
  • Omul acesta a împlinit şaptezeci de ani de când mai bine nu se năştea.
  • Albina e satirică: înţeapă. Eu am umor: pişc.
  • Geniile se nasc rar. În schimb, nu mor niciodată.
  • Fiind atât de preţioasă, viaţa trebuie plătită scump.
  • Înainte de a vedea ce n-au făcut alţii, uită-te bine ce ai făcut tu.

Foto: Tudor Musatescu – Cinemagia

20
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aproape necunoscut marelui public, Constantin Brăiloiu (1893-1958) a avut șansa unei pregătiri excepționale și apoi, după al Doilea Război Mondial, pe cea a activității în străinătate. A rezultat o carieră plină de realizări în care beneficiari sunt deopotrivă specialiștii din România și cei din Europa.

07
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Talent? Har? Inițiere? De mai bine de o sută de ani, critici de artă (și nu numai) din lumea întreagă privesc, discută, comentează opera celui care avea să promoveze esența simbolică a formei, ca manifestare artistică definitorie pentru secolul XX: Constantin Brâncuși (1876-1957).

02
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Fiecare profesie își are reprezentanți memorabili. În cazul diplomației românești, pentru secolul al XX-lea, fără discuție, numele lui Nicolae Titulescu (1882-1941) constituie aproape definiția ei.

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa l-a caracterizat un exeget pe cel născut în 1896 la Slatina și mort în exil la Madrid în 1961. Viața lui rămâne o pildă de felul cum se formau odinioară intelectualii în spațiul românesc, unde înzestrarea personală era susținută de instituțiile statului, unde afirmarea se făcea pe temeiul valorii personale. În plus, ca mulți alții, A.B. a rămas, după Al Doilea Război Mondial, în străinătate și datorită unui serios bagaj intelectual a reușit să se impună în cultura țării gazdă (păstrându-și însă până la moarte cetățenia română).

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul postbelic a schimbat soarta multor oameni. Și principiul istoriei contrafactuale (ce s-ar fi întâmplat dacă…), adică cum ar fi evoluat lucrurile în alt context, se aplică și celor siliți să se refugieze în afara țării. E și cazul Monicăi Lovinescu (1923-2008), fiica marelui erudit, creatorul cenaclului literar ”Sburătorul”, criticul literar Eugen Lovinescu.

28
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când diplomația românească a beneficiat de prezența unor profesioniști desăvârșiți, erudiți de proeminență europeană. Constantin Karadja provenea din familia domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Karadja. Tatăl său, Ioan, diplomat de carieră, s-a aflat în serviciul Porții Otomane, în primul rând în țările nordice. Acolo și-a cunoscut și soția, pe suedeza Marie Louise Smith.

18
/10
/17

Personalități din lumea culturală românească au transmis mesaje emoționante la moartea actriței Olga Tudorache,. "Doamna Olga, ... Vă iubesc. Mulțumesc. Dumnezeu să vă țină sufletul în palma Lui!", a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook. "În semn de omagiu, Sala Mare a Teatrului Metropolis se va numi Sala Olga Tudorache”, a anunțat, la rândul său, directorul acestei instituții, George Ivașcu.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta a fost eticheta scriitorului Petru Dumitriu, talent incontestabil dar de o moralitate mai mult decât discutabilă. A profitat din plin de statutul de scriitor la modă, redactor șef, director de editură și n-a ezitat să scrie o carte care avea să-l compromită pentru totdeauna: Drum fără pulbere – elogiu al construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, unde și-au găsit moartea sute de condamnați ai regimului comunist.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securității; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franța.

01
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Istoria noastră e destul de plină de lucruri întunecate. Printre ele, sistemul concentraționar – unul dintre cele mai cumplite din lagărul socialist. Fără a căuta explicații de ce a fost așa, numeroasele mărturii publicate după revoluție dau măsura acestei cumplite experiențe îndurate de zeci de mii de români. Ele nu pot fi clasificate, nici stabili o ordine a valorii, a interesului lor. Fiecare trăire îngrozitoare de acest fel rămâne unică.

Page 1 of 2512345...1020...Last »