Muza adormită I, de Brâncuşi, vândută cu 9 milioane de dolari
https://www.ziarulmetropolis.ro/muza-adormita-i-de-brancusi-vanduta-cu-9-milioane-de-dolari/

Una din primele versiuni ale lucrării „Muza adormită”, de Constantin Brâncuşi, s­-a vândut cu suma de 9,125 milioane de dolari, joi seară, la New York, într­-o săptămână marcată de vânzări record în lumea artei, şi va rămâne în continuare într-o colecţie privată americană.

Un articol de Petre Ivan|15 mai 2015

„Lucrările lui Brâncuşi sunt foarte rare, este greu să le întâlneşti la licitaţii sau pe piaţa de artă în general şi suntem foarte mândri că am reuşit să includem o asemenea operă în vânzarea din această seară”, a declarat Andreas Rumbler, cel care a condus licitaţia.

Ofertele pentru lucrarea lui Brâncuşi au pornit de la 6 milioane de dolari şi au ajuns la peste 8 milioane de dolari (9,125 milioane dolari, incluzând comisionul casei de licitaţii), cumpărătorul fiind proprietara unei firme de consultanţă în domeniul artei private, Kim Heirston, prezentă în sală, notează Mediafax.

Denumită generic „La Muse endormie I”, lucrarea modelată în lut, înfăţişând un cap de femeie cu ochii închişi, aşezat pe partea dreaptă, a fost concepută de artistul român în primii ani ai perioadei sale de artist independent la Paris, având-o ca model pe baroneasa Renée­ Irana Frachon.

Baronesa Renée Irana Frachon

Baronesa Renée Irana Frachon

„La Muse endormie I” a fost una dintre cele cinci lucrări selectate şi aduse la New York de organizatorii Armory Show în 1913.

După expoziţie a fost achiziţionată de Mary Harriman Rumsey, care avea sa devină un client fidel şi sponsor al artistului român de­-a lungul anilor.

Lucrarea este considerată importantă pentru evoluţia lui Brâncuşi, prin forma ovoidă şi trăsăturile stilizate care devin evidente pentru prima dată şi care vor marca viitoarele sale opere. Însuşi Brâncuşi a apreciat importanţa lucrării, sugerând în 1933 că ar trebui să intre în colecţia unui muzeu.

În anii care au urmat expunerii lucrării sale peste ocean, Brâncuşi a mai realizat câteva versiuni ale „Muzei adormite”, două în lut, cinci în bronz şi una în alabastru.

Însă capul de lut prezentat la Armory Show a continuat să rămână în proprietate privată americană, fiind revândut în mai multe ocazii, până în această săptămână, când a fost oferit de casa Christie’s la New York în cadrul licitaţiei de artă impresionistă şi modernă de primăvară.

Cea mai scumpă lucrare vândută în licitaţie a fost tabloul „Composition No. III, with Red, Blue, Yellow and Black”, de Piet Modrian, un artist olandez de la începutul secolului trecut, vândut cu suma de 66,8 milioane de dolari, cu mult peste estimarea iniţială de 15,­25 milioane de dolari.

Foto: Muza adormită I,  Brâncuşi – wikipedia

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.