Muzeul Luvru, în pericol. Şobolani în plin centru al Parisului
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzeul-luvru-in-pericol-sobolani-in-plin-centru-al-parisului/

Şobolanii au invadat grădinile din apropierea muzeului Luvru, în centrul Parisului, atraşi în special de resturile alimentare lăsate în urmă de amatorii de picnic din această zonă, relatează AFP.

Un articol de Liliana Matei|29 iulie 2014

Alexandre, un student în vârstă de 19 ani a văzut un şobolan în timp ce se afla la picnic împreună cu prietenii săi, pe o peluză a grădinii Tuileries, în apropiere de celebrul muzeu Luvru din centrul Parisului.

Turiştii se plimbă cu sutele între piramida muzeului Luvru şi grădinile Carrousel unde peluze mari, mărginite de gard viu, oferă oaze de linişte pentru amatorii de picnic, dar şi pentru rozătoare, care nu ezită să iasă la lumina zilei.

„Nu suntem prea departe de cheu (în apropiere de Sena). Este cald. Ies pentru hrană, dar atât timp cât nu se apropie de noi, nu mă deranjează”, asigură la rândul său Ken, în vârstă de 22 de ani, cu un castron de orez în mână, scrie Mediafax.

Pentru unele persoane obişnuite să ia masa pe iarbă, în pauza de prânz, venirea şobolanilor este consecinţa neglijenţei oamenilor.

„Sunt atâtea gunoaie, este destul de murdar. Sunt mucuri de ţigară şi resturi de mâncare”, constată Ariane Dalle, director artistic care lucrează în cartier şi vine în mod regulat la picnic în această zonă.

„Problema este că oamenii nu au respect pentru mediul înconjurător”, adaugă ea, arătând cu degetul deşeurile care se acumulează pe gazon în pofida prezenţei a numeroase coşuri de gunoi.

Ralf Franckemoelle, în vârstă de 44 de ani, un german din Stadtlohn, în Rhenania-de-Nord-Westphalia, mănâncă împreună cu familia un sandviş şi consideră că parcul nu este chiar atât de murdar. „În alte părţi este cu mult mai rău”, susţine el. „Iar şobolanii sunt peste tot”.

„Sunt tot timpul anului. Dar picnicurile de vară atrag şi mai mult şobolanii”, afirmă echipele de la muzeul Luvru, unul dintre cele mai vizitate din lume, cu 9,2 milioane de vizitatori anul trecut.

„La fiecare două luni, grădinile exterioare sunt deratizate, iar vara această procedură are loc în fiecare lună”, afirmă Elise Guillou, putătoarea de cuvânt a muzeului. „Când proliferarea este mare, aşa cum este cazul în acest moment, firma este avertizată imediat de echipele muzeului pentru a reacţiona cât mai repede şi pentru a creşte frecvenţa intervenţiilor”.

Potrivit lui Frédéric Devanlay, de la compania de deratizare Avipur, „există o recrudescenţă a rozătoarelor de opt ani” la Paris. Este imposibil de aflat numărul lor exact, dar se estimează că sunt cel puţin doi şobolani la fiecare parizian, a declarat el.

Şi cum un cuplu de şobolani se poate împerechea de cinci ori pe an, având de fiecare între cinci şi 12 pui, „aceasta înseamnă circa 5.000 de pui de şobolan pe an”.

Cu parcări subterane, metrou şi canalizări, Parisul este un adevărat paradis pentru rozătoare care, în afară de miros şi stricăciuni, pot transmite boli grave, între care leptospiroză care se transmite la om la contactul cu pielea sau urina animalului.

„Ei se obişnuiesc cu prezenţa omului şi intră din ce în ce mai mult în contact cu fiinţele umane”, afirmă Devanlay.
Multiplicarea lucrărilor de construcţie favorizează, de asemenea, migrarea şobolanilor care se obişnuiesc cu produsele chimice care ar trebui să îi combată, adaugă deratizatorul.

Oraşul Paris şi prefectura desfăşoară la rândul lor propria campanie de deratizare, care a avut loc în acest an în primăvară.

Foto cu Muzeul Luvru – wikipedia

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.