Naufragii: o lectură esenţială
https://www.ziarulmetropolis.ro/naufragii-o-lectura-esentiala/

Cartea „Naufragii”,  de Akira Yoshimura (Humanitas Fiction, 2016) este dintre acele întâmplări rare cu forţa de a deveni o bornă. Viaţa cititorului se împarte firesc: înainte şi după „Naufragii”.

Un articol de Andrei Crăciun|3 iunie 2016

Cea mai mare bucurie pe care mi-o aduce lectura este aceasta: călătoresc fără să mă ridic din canapeaua mea de acasă. În alte epoci, în alte culturi, în lumi fantastice, în lumi care au fost şi nu le-am ştiut niciodată. Naufragii ne oferă o astfel de călătorie – într-o Japonie fără timp, dar cu spaţiu. Nu ştim în ce secol ne aflăm, dar ştim că suntem într-un sat de pescari extrem de săraci. Şi pescarii aceştia trăiesc într-un cod moral în care crima împotriva altora este justificată de legea dură a supravieţuirii: încurajează naufragiile vaselor comerciale, îi ademenesc pe navigatori să se zdrobească de stânci, pentru a-i jefui.

Pare o carte brutală. Nu este. Aşa este natura umană. Literatura japoneză are formidabilul merit de a nu se  îndepărta de natura umană. Yoshimura nu se înscrie în această tradiţie a unei proze devorate de lirism (poate cea mai puternică metaforă din istoria literelor e tot într-o carte a unui japonez: o pânză de păianjen între două pictăuri de rouă). El scrie atât de simplu. E atât de greu să scrii atât de simplu! El nu se pune pe sine mai presus de poveste – întotdeauna povestea este mai importantă. De aceea, nu veţi putea umple un carnet de expresii şi cuvinte frumoase, recenzând Naufragii, dar nici nu veţi putea uita vreodată cartea Naufragii.

Personajul principal este Isaku, un copil de nouă ani, care e martor la toată aceată viaţă trăită între tradiţii, în aşteptarea lui O-fune-sama, vaporul la care speră toţi. E o lume cumplit de pauperă, în care oamenii sunt nevoiţi să se vândă în robie, să plece sclavi ani de zile, pentru ca aceia rămaşi acasă să nu moară de foame. Exact aşa a fost istoria oamenilor, şi nu avem de ce să ne mândrim cu ea.

Naufragii este o bijuterie de înţelegere a sensului vieţii la om (iar finalul moralizator, căci destinul, absurd cum e, e totuşi moralizator nu îi scade meritele), o odă adusă luptei disperate şi nedrepte pentru supravieţuire.

Yoshimura este un mare prozator (a murit acum zece ani, nu avea nici şaptezeci de ani), la câtă literatură japoneză am citit – Mishima, Kawakami, Murakami, Kawabata,  Inoue – îndrăznesc să cred că, de fapt, cel mai mare. Faptul că a fost atât de târziu tradus în limba engleză, dobândindu-şi gloria abia în amurgul vieţii, mă face să cred că a fost şi un om cinstit, care nu a căutat gloria deşartă.

În Naufragii oamenii au datorii şi au onoare, nu-şi uită strămoşii, sunt ucigaşi, bineînţeles că sunt, dar supravieţitorii trăiesc într-un cod de demnitate care le-a determinat istoria. Citiţi Naufragii şi veţi înţelege cum Japonia s-a putut ridica întotdeauna, indiferent cât de lovită a fost (şi a fost).

Priviţi, apoi, Japonia astăzi. Ştiu: trebuie să privim în viitor.



13
/02
/16

Începînd cu această săptămînă, în librăriile din toată ţara şi pe  www.polirom.ro a apărut un nou volum semnat de celebrul Will Gompertz, arts editor BBC, ,,Gîndeşte ca un artist”. Învaţă cu van Gogh, Picasso sau Andy Warhol cum să fii creativ în orice domeniu, publicat de Editura Polirom, în traducerea Luciei Popovici.

11
/02
/16

Vineri, 12 februarie, începând cu ora 17.00, va avea loc inaugurarea noului sediul al Librăriei „Mihail Sadoveanu”, în prezenţa criticilor literari Alex. Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache. Librăria „Mihail Sadoveanu” a rămas fără sediul istoric luna trecută din cauza restituirii acestui spaţiu proprietarilor. Pentru a nu întrerupe istoria de peste 65 de ani a cunoscutei librării, Compania de Librării București a decis ca Librăria 88, de pe strada Edgar Quinet să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu”.

09
/02
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea romanului Firida Ruşinii de Ismail Kadare, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu. Firida Rușinii face parte din „ciclul otoman“, scris de Ismail Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditații asupra opresiunii și a terorii într-un stat totalitar.

07
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanți oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, aflați ce carte ar lua Radu Beligan pe o planetă nelocuită și care e cel mai neobișnuit loc în care a citit vreodată.

05
/02
/16

„Imposibilul nu există, deci este posibil în ciuda aparenţelor.”- Poirot. Editura RAO anunţă o nouă apariţie: cartea Poirot şi cu mine, de David Suchet şi Geoffrey Wansell – o lectură la fel de captivantă ca un roman, „...o explorare fascinantă a trăirilor lăuntrice ale emblematicului detectiv belgian“ (Yours).

05
/02
/16

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul din Gabroveni expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu. Vernisajul va avea loc astăzi, 5 februarie 2016, de la ora 18:00.

04
/02
/16

Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite.

02
/02
/16

Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sunt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.

01
/02
/16

Progresul științific și inovația tehnologică îl preocupă pe Mihai Nadin din perspectiva influenței pe care acestea o au asupra existenței și creativității umane. Civilizația Analfabetismului reprezintă dovada acestei afirmații. În perioada 3 – 11 februarie 2016 vor avea loc o serie de evenimente de lansare a volumului Civilizația analfabetismului, de Mihai Nadin, apărut la Editura Spandugino.