Ne despărțim de Ilinca Tomoroveanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ne-despartim-de-ilinca-tomoroveanu/

Cu adâncă durere în suflet, colegii din Teatrul Naţional anunţă stingerea din viaţă a celei care a fost şi va rămâne pentru totdeauna Minunata Doamnă a Teatrului Românesc ILINCA TOMOROVEANU, care a luminat cu blândeţea, profunzimea şi puterea harului său numeroasele personaje cărora le-a dat viaţă pe scenă şi pe marele sau micul ecran…

Un articol de Liliana Matei|3 mai 2019

A jucat pe scena Naţionalului bucureştean încă de la debut, din 1964  şi până la sfârşitul carierei, în piese din marele repertoriu universal şi naţional, abordând o mare varietate de personaje, de la Oana din „Apus de soare”, Crina din „Patima roşie” de Mihail Sorbu, Anca – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, Celesta Finley din „Dulcea pasăre a tinereţii” de Tennessee Williams la Clitemnestra în „Trilogia antică” şi Irena Romescu din „Jocul ielelor” şi toate acestea numai pe scenele TNB, unde ultimul rol nou a fost Bătrâna din piesa lui Tuncer Cücenoğlu, „Avalanşa”, în regia lui Radu Afrim.

De-a lungul carierei a lucrat sub îndrumarea unor regizori renumiţi ca Sică Alexandrescu, Marietta Sadova, Alexandru Finţi, Horea Popescu, Mihai Berechet, Ion Cojar, Sanda Manu, Andrei Şerban…

A fost răsplătită cu distincţii importante cum ar fi cea acordată de statul francez – Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, 2012, şi cea acordată de Preşedinţia României în 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.

A fost Directorul artistic al Teatrului Naţional din Bucureşti începând din 2005 şi până la finalul vieţii. A făcut parte din Senatul UNITER şi, ca nepoată a poetului Octavian Goga, a cinstit memoria prestigiosului scriitor cu ajutorul  Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” a cărei Preşedintă de onoare a fost începând din 1999.

Ilinca Tomoroveanu a plecat dintre noi după o lungă și grea suferință purtată cu discreție…
Zâmbetul ei cald, chipul cu adevărat de icoană, frumusețea cu care a fost dăruită de Dumnezeu ne vor însoți mereu, ca un îndemn pentru noi toți, și pentru fiecare în parte, pentru a trăi într-o lume mai demnă și mai lipsită de tulburare…

Cei care doresc să-şi ia un ultim rămas bun sunt aşteptaţi astăzi, vineri 3 mai, începând cu ora 16.30, la Biserica „Izvorul Tămăduirii” (Biserica Mavrogheni, Str. Monetăriei nr.4, lângă Muzeul Ţăranului Român), iar mâine, sâmbătă 4 mai, între orele 10.00-13.00 sicriul va fi depus în Foaierul Sălii Studio a Teatrului Național. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 4 mai 2019, la ora 13.30, la Cimitirul Bellu.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.