Ne vedem să ne-auzim la Metropolis!
https://www.ziarulmetropolis.ro/ne-vedem-s%c4%83-ne-auzim-la-metropolis/

Remarcabila rezistenţă în timp (12 ani) a proiectului de audiţii radiofonice cu public, organizate de redacţia Teatrului National Radiofonic (proiect iniţiat şi promovat de regizorul Mihai Lungeanu) se datorează unei strădanii susţinute de a descoperi şi comenta realitatea din spatele „cortinei sonore” cu care genul teatrului radiofonic îşi atrage şi provoacă ascultătorii.

Un articol de Ziarul Metropolis|25 Septembrie 2017

Luni, 25 septembrie 2017, de la ora 11.00, Teatrul Naţional Radiofonic a inaugurat o nouă serie de audiţii cu public, de data aceasta gazdă fiind Teatrul Metropolis din Bucureşti.

Teatrul Metropolis și Teatrul Național Radiofonic vă vor aștepta, așadar, în fiecare luni, de la ora 11.00, la o întâlnire cu teatrul făcut pentru cei care au urechi să audă și suflet să simtă, la sediul aflat pe strada Mihai Eminescu nr. 89.

Proiectul a debutat cu audiţia spectacolului „Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli, una dintre cele mai izbutite montări ale anului 2017, realizate la Teatrul Naţional Radiofonic. S-au aflat în cocheta cafenea a Teatrului Metropolis, acolo unde se va desfășura acest proiect, George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis, Mihai Lungeanu, inițiatorul proiectului, actorul Daniel Badale ș.a.

Traducerea textului renascentist este semnată de N. Al. Toscani. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Florin Piersic, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivaşcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Vasile Manta. Regia de montaj: Dana Lupu şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Puteți asculta aici spectacolul integral!

Mihai Lungeanu, inițiatorul proiectului

”Cele aproape 500 de premiere oferite iubitorilor de teatru radiofonic au putut fi „degustate” în avanpremieră, atât în prezenţa realizatorilor cât şi alături de numeroşi invitaţi: dramaturgi, actori, regizori, critici, oameni de teatru şi film. Fidelitatea publicului prezent la audiţiile săptămânale – public alcătuit nu numai din prieteni şi admiratori ai teatrului radiofonic, dar şi din tineri doritori să descopere fascinaţia microfonului – a confirmat valabilitatea (şi viabilitatea) argumentelor care au susţinut şi impus proiectul: promovarea permanentă a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic (premiere curente, file din fonoteca de Aur, evenimente, aniversări); realizarea unui dialog real, creativ şi re-creativ între producătorii şi beneficiarii ofertelor artistice propuse; re-integrarea teatrului radiofonic în peisajul cultural specific metropolitan.

Iată de ce ne propunem împletirea prestigiosului program cultural susţinut de Teatrul METROPOLIS cu specificitatea provocatoare a fenomenului teatrului radiofonic. Mai mult, deoarece se poate constata o preocupare majoră naţională şi internaţională pentru acest domeniu (a se vedea importanţa festivalurilor de specialitate), proiectul pe care îl propune această prezentare poate fi intitulat, absolut novator şi provocator, RADIO TEATRO-FONIC! Un proiect ambiţios, prin care spectatorii fideli programului estetic dezvoltat de Teatrul METROPOLIS îşi vor completa apetitul cultural şi artistic cu evenimente de excepţie, propuse şi realizate în cadrul acestei colaborări, cu caracter unic în peisajul teatral românesc.

Deja prefigurat  în harta afectivă a provocărilor culturale specifice zilelor de luni, evenimentul NE AUZIM la… METROPOLIS  îşi propune continuarea şi mai ales dezvoltarea ofertei de spectacole radiofonice, precum şi iniţierea unei relaţii particulare cu publicul ascultător, care va produce beneficii de imagine şi de prestigiu tuturor celor implicaţi. 

Experienţa ne determină să constatăm că apreciatele voci ale cunoscuţilor noştri actori nu se schimbă în timp, păstrându-şi intacte savoarea şi valoarea, dar că în acelaşi timp se modifică semnificativ capacitatea urechii noastre de a descifra subtilităţile existente în glasurile celor care construiesc spectacolul de teatru radiofonic, ceea ce ne provoacă să propunem şi o a doua platformă în cadrul conceptului de RADIOTEATROFONIC, şi anume o BIBLIOTECĂ DE VOCI. Prezentarea emisiunilor de radio dedicate marilor oameni de teatru şi punerea lor în lumina unui prezent mereu avid de cunoaştere poate reprezenta un alt nivel de atracţie pentru tinerii actori (sau studenţi) care vor să îşi perfecţioneze performanţele profesionale personale.

Mihai Lungeanu

Ritmul din ce în ce mai greu de suportat al vieţii cotidiene, provocările cu implicare personală, avalanşa de informaţii vizuale şi sonore care ameninţă atât limpezimea minţii cât şi echilibrul sufletesc, toate duc spre o firească distanţare faţă de procesul de ascultare a unei producţii de teatru radiofonic. De aceea este foarte importantă modalitatea în care audiţiile propuse ajung la urechile ascultătorilor, şi anume o stare de relaxare generoasă, atât de necesară pentru asimilarea mesajelor etice şi estetice pe care teatrul radiofonic îşi propune să le ofere de fiecare dată, o atmosferă emoţională rafinată, empatică şi îmbietoare, care poate fi asigurată cu prisosinţă în spaţiile pe care Teatrul METROPOLIS le poate oferi, ca gazdă generoasă a evenimentelor propuse..

Ieşirea producţiei radiofonice din laboratorul creaţiei specifice poate oferi celor implicaţi (dramaturgi, scenarişti, redactori, compozitori, actori, regizori) şi ascultătorilor prezenţi la aceste audiţii publice o emoţie suplimentară, atât prin întâlnirea live cu „vocile” îndrăgiţilor artişti dramatici, cât şi prin posibilitatea creatorilor de a-şi expune crezul şi de a descoperi tainele creativităţii dovedite.

Un capitol de MĂRTURII DE CREAŢIE poate fi deschis cu această ocazie şi poate deveni un element de istorie sonoră vie, completându-se permanent.

Provocarea de a vedea ceea ce auzim şi de a auzi ceea ce vedem se înscrie în efortul major pe care Teatrul METROPOLIS şi Teatrul NAŢIONAL RADIOFONIC îl fac pentru a păstra valorile unui trecut consistent care identifică prezentul plin de căutări şi pentru a semnala permanenta evoluţie a tendinţelor estetice specifice unui prezent care va deveni, inexorabil, trecut”.

18
/01
/19

Proaspăt apărut, al cincilea DVD din excelenta colecție Sahia Vintage, coordonată de cercetătoarea Adina Brădeanu în cadrul unui proiect al Asociației One World Romania, prezintă și discută, sub titlul „Efemere”, câteva filme comandate în diferite perioade Studiului Sahia de diverse instituții ale statului comunist.

18
/01
/19

Acum sunt o fetiță mare, chiar dacă mă cred uneori „lup marin”. Lupul marin, în caz că nu știați, este un animal de casă care are misiunea de a salva viețuitoarele din apele sărate ale mărilor și oceanelor. De câteva zile mă tot pregătesc să-mi fac bagajele să merg în Italia, la frățiorul meu bolnav. Sunt foarte fericită că-mi pot lua cu mine toate jucăriile și că voi zbura cu avionul. Pentru că nu am mai zburat cu avionul niciodată, recunosc că sunt emoționată.

18
/01
/19

Dacă mi-ar fi spus cineva la jumătatea lui noiembrie, când l-am luat de mânuță pe Toma și ne-am dus să ne întâlnim cu primarul orașului Măgurele pentru a discuta despre o implicare totală a locuitorilor și instituțiilor în cazul Mirunei - o fetiță de 2 ani și jumătate din localitate, diagnosticată cu leucemie -, că în mai puțin de o lună și jumătate doctorii de la Marie Currie îmi vor spune, fără menajamente: "Copilul dvs are cancer", l-aș fi trimis cu trotineta la balamuc.

18
/01
/19

Pe vremuri, asta însemnând acum câteva săptămâni, ori de câte ori își făcea tata timp să se joace cu noi - reușea cam greu să se desprindă de știrile politice sau de îndeletnicirile lui de pe facebook - mă întrebam de ce mă încearcă sentimente atât de diferite față de părinți. Dacă mama nu-și permitea o secundă pentru ea dedicându-se total nouă, tata abia dacă se îndura să ne alerge seara un pic în jurul mesei, prefăcându-se că este căpcăun.

18
/01
/19

Spectacolul „Moș Nichifor”, după povestea Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă, în regia lui Alexandru Dabija, va avea premiera la Teatrul ACT pe 23, 24 și 25 ianuarie, de la ora 19:30, avându-i în distribuție pe Marcel Iureș și Ruxandra Maniu.

17
/01
/19

TURISM CULTURAL. Iordania e cu mult mai mult decât deșertul Wadi Rum și Petra, minunea din deșert, binecunoscute de altfel călătorilor români. Vă propunem altceva.

16
/01
/19

Romanul autobiografic „Promisiunea zorilor” de Romain Gary (traducere din franceză și note de Daniel Nicolescu) a fost publicat la editura Humanitas Fiction, în anul 2018.

16
/01
/19

Editura Litera anunță peste 700 lansări editoriale noi în 2019 și vă propune să notați în agendă cărțile-eveniment peste care nu trebuie să treceți fără a le fi citit anul acesta.

16
/01
/19

Seară specială la Teatrelli, cu intrare liberă: Constantin Bălăceanu-Stolnici și Adrian Majuru invită publicul la o dezbatere care marchează împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române.

15
/01
/19

Incluse în proiectul Viitorului Memoriei, o platformă dedicată memoriei Holocaustului în România, filmele documentare realizate, fără patos, de Olga Ștefan înregistrează mărturiile prețioase ale mai multor supraviețuitori ai persecuțiilor împotriva evreilor. O formă de amintire necesară și inevitabil fragmentată.

15
/01
/19

După cum veți afla de pe această pagină, sunt un băiețel de doi ani, diagnosticat după Crăciun cu neuroblastom* (cancer – cu metastaze multiple). Știu că asta sună un pic înfricoșător, dar câtă vreme există speranțe, rămân încrezător. Iată, am reușit și o rimă, mi se mai întâmplă...

Page 1 of 77012345...102030...Last »