Ne vedem să ne-auzim la Metropolis!
https://www.ziarulmetropolis.ro/ne-vedem-s%c4%83-ne-auzim-la-metropolis/

Remarcabila rezistenţă în timp (12 ani) a proiectului de audiţii radiofonice cu public, organizate de redacţia Teatrului National Radiofonic (proiect iniţiat şi promovat de regizorul Mihai Lungeanu) se datorează unei strădanii susţinute de a descoperi şi comenta realitatea din spatele „cortinei sonore” cu care genul teatrului radiofonic îşi atrage şi provoacă ascultătorii.

Un articol de Ziarul Metropolis|25 Septembrie 2017

Luni, 25 septembrie 2017, de la ora 11.00, Teatrul Naţional Radiofonic a inaugurat o nouă serie de audiţii cu public, de data aceasta gazdă fiind Teatrul Metropolis din Bucureşti.

Teatrul Metropolis și Teatrul Național Radiofonic vă vor aștepta, așadar, în fiecare luni, de la ora 11.00, la o întâlnire cu teatrul făcut pentru cei care au urechi să audă și suflet să simtă, la sediul aflat pe strada Mihai Eminescu nr. 89.

Proiectul a debutat cu audiţia spectacolului „Mătrăguna” de Niccolò Machiavelli, una dintre cele mai izbutite montări ale anului 2017, realizate la Teatrul Naţional Radiofonic. S-au aflat în cocheta cafenea a Teatrului Metropolis, acolo unde se va desfășura acest proiect, George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis, Mihai Lungeanu, inițiatorul proiectului, actorul Daniel Badale ș.a.

Traducerea textului renascentist este semnată de N. Al. Toscani. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu. În distribuţie: Florin Piersic, Medeea Marinescu, Cristian Iacob, George Ivaşcu, Adela Mărculescu, Ion Haiduc, Daniel Badale, Violeta Berbiuc, Vasile Manta. Regia de montaj: Dana Lupu şi Bogdan Golovei. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Puteți asculta aici spectacolul integral!

Mihai Lungeanu, inițiatorul proiectului

”Cele aproape 500 de premiere oferite iubitorilor de teatru radiofonic au putut fi „degustate” în avanpremieră, atât în prezenţa realizatorilor cât şi alături de numeroşi invitaţi: dramaturgi, actori, regizori, critici, oameni de teatru şi film. Fidelitatea publicului prezent la audiţiile săptămânale – public alcătuit nu numai din prieteni şi admiratori ai teatrului radiofonic, dar şi din tineri doritori să descopere fascinaţia microfonului – a confirmat valabilitatea (şi viabilitatea) argumentelor care au susţinut şi impus proiectul: promovarea permanentă a producţiilor Teatrului Naţional Radiofonic (premiere curente, file din fonoteca de Aur, evenimente, aniversări); realizarea unui dialog real, creativ şi re-creativ între producătorii şi beneficiarii ofertelor artistice propuse; re-integrarea teatrului radiofonic în peisajul cultural specific metropolitan.

Iată de ce ne propunem împletirea prestigiosului program cultural susţinut de Teatrul METROPOLIS cu specificitatea provocatoare a fenomenului teatrului radiofonic. Mai mult, deoarece se poate constata o preocupare majoră naţională şi internaţională pentru acest domeniu (a se vedea importanţa festivalurilor de specialitate), proiectul pe care îl propune această prezentare poate fi intitulat, absolut novator şi provocator, RADIO TEATRO-FONIC! Un proiect ambiţios, prin care spectatorii fideli programului estetic dezvoltat de Teatrul METROPOLIS îşi vor completa apetitul cultural şi artistic cu evenimente de excepţie, propuse şi realizate în cadrul acestei colaborări, cu caracter unic în peisajul teatral românesc.

Deja prefigurat  în harta afectivă a provocărilor culturale specifice zilelor de luni, evenimentul NE AUZIM la… METROPOLIS  îşi propune continuarea şi mai ales dezvoltarea ofertei de spectacole radiofonice, precum şi iniţierea unei relaţii particulare cu publicul ascultător, care va produce beneficii de imagine şi de prestigiu tuturor celor implicaţi. 

Experienţa ne determină să constatăm că apreciatele voci ale cunoscuţilor noştri actori nu se schimbă în timp, păstrându-şi intacte savoarea şi valoarea, dar că în acelaşi timp se modifică semnificativ capacitatea urechii noastre de a descifra subtilităţile existente în glasurile celor care construiesc spectacolul de teatru radiofonic, ceea ce ne provoacă să propunem şi o a doua platformă în cadrul conceptului de RADIOTEATROFONIC, şi anume o BIBLIOTECĂ DE VOCI. Prezentarea emisiunilor de radio dedicate marilor oameni de teatru şi punerea lor în lumina unui prezent mereu avid de cunoaştere poate reprezenta un alt nivel de atracţie pentru tinerii actori (sau studenţi) care vor să îşi perfecţioneze performanţele profesionale personale.

Mihai Lungeanu

Ritmul din ce în ce mai greu de suportat al vieţii cotidiene, provocările cu implicare personală, avalanşa de informaţii vizuale şi sonore care ameninţă atât limpezimea minţii cât şi echilibrul sufletesc, toate duc spre o firească distanţare faţă de procesul de ascultare a unei producţii de teatru radiofonic. De aceea este foarte importantă modalitatea în care audiţiile propuse ajung la urechile ascultătorilor, şi anume o stare de relaxare generoasă, atât de necesară pentru asimilarea mesajelor etice şi estetice pe care teatrul radiofonic îşi propune să le ofere de fiecare dată, o atmosferă emoţională rafinată, empatică şi îmbietoare, care poate fi asigurată cu prisosinţă în spaţiile pe care Teatrul METROPOLIS le poate oferi, ca gazdă generoasă a evenimentelor propuse..

Ieşirea producţiei radiofonice din laboratorul creaţiei specifice poate oferi celor implicaţi (dramaturgi, scenarişti, redactori, compozitori, actori, regizori) şi ascultătorilor prezenţi la aceste audiţii publice o emoţie suplimentară, atât prin întâlnirea live cu „vocile” îndrăgiţilor artişti dramatici, cât şi prin posibilitatea creatorilor de a-şi expune crezul şi de a descoperi tainele creativităţii dovedite.

Un capitol de MĂRTURII DE CREAŢIE poate fi deschis cu această ocazie şi poate deveni un element de istorie sonoră vie, completându-se permanent.

Provocarea de a vedea ceea ce auzim şi de a auzi ceea ce vedem se înscrie în efortul major pe care Teatrul METROPOLIS şi Teatrul NAŢIONAL RADIOFONIC îl fac pentru a păstra valorile unui trecut consistent care identifică prezentul plin de căutări şi pentru a semnala permanenta evoluţie a tendinţelor estetice specifice unui prezent care va deveni, inexorabil, trecut”.

12
/10
/19

Editura Litera anunță evenimentele literare și aparițiile editoriale ale toamnei 2019. Printre acestea, una dintre cele mai dezbătute cărți de acum: „Trei femei” de Lisa Taddeo.

10
/10
/19

Pe 9 octombrie 1967, Ernesto Guevara, supranumit „El Che”, a fost asasinat în Bolivia. Argentinianul a fost unul dintre liderii revoluției comuniste cubaneze. O jumătate de secol mai târziu, mitul Guevara încă rezistă. Cum și de ce?

10
/10
/19

Eveniment Alexandru Darie (1959 – 2019), având ca punct de plecare ultimele două apariţii editoriale ale Editurei Nemira dedicate acestuia: „Alexandru Darie – spectacole de poveste” de Doina Papp și albumul de fotografie „Coriolanus – un spectacol de Alexandru Darie” semnat de Mihaela Marin. Lumea teatrului se află încă în doliu după dispariția dintre noi a regizorului Alexandru Darie. Acest eveniment propus de Festivalul Național de Teatru a fost gândit încă din timpul vieții sale. În 25 octombrie se împlinește un an de la premiera spectacolului „Coriolanus” de William Shakespeare, producție a Teatrului Bulandra, găzduită de FNT 2018.

09
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Deşi pretinde că este un omagiu adus oamenilor care au murit în închisorile comuniste, "Între chin şi amin" (2019), al doilea lungmetraj de ficţiune al regizorului Toma Enache, nu este de fapt decât o bătaie de joc la adresa memoriei victimelor, prin kitsch-ul pe care îl etalează.

Page 1 of 83112345...102030...Last »