Nichita Stănescu, inventatorul de cuvinte, ar fi împlinit 80 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/nichita-stanescu-inventatorul-de-cuvinte-ar-fi-implinit-80-de-ani/

Născut la 31 martie 1933, Nichita Hristea Stănescu, a rămas în amintirea tuturor prin calitatea poeziei sale, dar şi prin întâmplările prin care a trecut. Pe 31 martie 2013 ar fi împlinit 80 de ani

Un articol de Andrada Văsii|29 martie 2013

Născut la 31 martie 1933, Nichita Hristea Stănescu, a rămas în amintirea tuturor prin calitatea poeziei sale, dar şi prin întâmplările prin care a trecut. Pe 31 martie 2013 ar fi împlinit 80 de ani.

Laureat al premiului Cununa de Aur la Struga în 1982, Nichita Stănescu a fost un inventator de cuvinte: „trimbulind“, „a ierbi“ şi „mitocosit“ sunt câteva dintre invenţiile sale literare.

Gândurile spectaculoase ale lui Nichita au fost înregistrate pe numeroase suporturi audio şi video. Şi acum, au rămas pe Youtube.

Iată câteva fraze spuse de Nichita Stănescu în interviurile sale:

„Nu m-a supărat în nici un fel de critica adusă versurilor mele. M-a supărat însă atacul la persoană; când un critic m-a făcut «bubos» și un altul mi-a spus ,,lipsit de caracter’’.

Despre procesul creator

Prefer să gândesc versuri cu nopți, iar după să le dictez soției, de-a valma. După ce ea le scrie, eu le privesc cu „ochiul rece“ și le perfecționez.

Dacă nu aș crede în mesajul meu literar, nu aș scrie. Cred în talentul și în vocația mea. Pentru asta mi-am jertfit întreaga existenţă ca să adaug o picătură de sensibilitate. Nu am impresii particulare, ci obiective.

Cărțile (n.r. publicate de către Nichita Stăneascu) nu stăteau nici măcar o zi în librării, la lansare.

Despre 11 elegii

În tinerețe eram un mare iubitor de icoane românești pe sticlă. Eram uluit câte Cine de taină sunt pictate pe sticlă și, la un moment dat, am văzut cum pictorul popular îl sculpta pe Iisus şi unu, doi, trei dintre apostoli. Am gândit (n.r. 11 elegii) ca pe o Cină cea de taină. Omul fantă este Iuda, care răstoarnă sensul elegiilor.

 

Cum am salvat un elev de la corigență

A venit o mamă la mine, plângând, să îmi spună că fiul ei a fost lăsat corigent la liceu din pricina faptului că a făcut o analiză proastă la o teză unde i se dăduse ca subiect o poezie de-a mea. Şi îmi spunea ,, Tovarășe maestru, dumneavoastră sunteți de vină, că mi-a căzut băiatul meu, care este bun la matematică.’’

Și îi spun „da stimată doamnă, eu sunt de vină. Ce să fac?“ ,, Păi duceți-vă la liceu și insistați pe lângă domnul profesor să îl treacă’’. Ce era să fac? M-am dus la liceu și m-am milogit de profesorul de limba română să îl treacă pe derbedeu.

În fine, fiind ploieștean și tinând la amintirea lui Caragiale, am practicat și eu lanțul slăbiciunilor, și până la urmă licheaua a trecut clasa. Nici până astăzi nu știu dacă licheaua a avut dreptate sau nu.


O întâmplare cu Nichita

Avea o generozitate ieșită din comun. De ziua mea a venit în vizită. Ce credeți că mi-a adus? O monedă de aur bizantină, din familia lui. Când a plecat mi-a spus: ,, Bătrâne, n-ai să îmi dai 100 de lei pentru taxi?” (medicul Ion Donoiu, într-un interviu cu John Gabrian Marinescu)

Chiar dacă a fost cel mai tânăr poet câștigător al premiului Herder (în 1975) și nominalizat în 1980 al premiului Nobel pentru Literatură ( pe care nu l-a primit din considerente de vârstă, sau pur și simplu pentru că nu era un opozant al regimului), Nichita Stăneascu era renumit pentru petrecerile pe care le făcea, dar și pentru felul său sincer de a fi.

 

Foto credit: Trilulilu

15
/03
/17

Între permanenţele istoriei noastre se numără, fără discuţie, acţiunile de tip hei rup! Când, în apropierea jubileului de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906, s-a hotărât omagierea într-un fel a monarhului şi implicit a realizărilor din timpul lui, şantierul apărut pe mlaşinile şi smârcurile Filaretului au stârnit uimire.

14
/03
/17

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.

06
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aşa scria despre sine, din Mexic, George Bibescu, în 1862, tatălui său. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se poate vorbi de o adevărată colonie română la Paris, formată din ai noştri, trăitori acolo, burlaci, sau căsătoriţi cu franţuzoaice, diplomaţi, alţii aflaţi în trecere. E o lume activă, cu saloane deschise, patronate de femei, unde se adună elita intelectuală şi mondenă franceză.

03
/03
/17

Pe 4 martie 2017 se împlinesc 40 de ani de la cutremurul care a îndoliat România. Atunci s-a stins din viață genialul nostru actor Toma Caragiu. Soția sa, Elena Caragiu, cu care a fost căsătorit 14 ani, face dezvăluiri, în premieră, pentru cititorii Ziarului Metropolis.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

14
/02
/17

MEMORIA CULTURALĂ „Sînt actor, deci liber de a fi oricînd adolescent“, mărturisea Grigore Vasiliu Birlic, într-o scrisoare adresată teatrului şi publicului. „Cei trei pereţi între care ne mişcăm sînt din carton vopsit, dar simbolizează adevărul, binele şi frumosul. Iar voi — onorat şi iubit public — consideraţi-vă invitaţi la cel mai nobil banchet: totul s-a făcut pentru voi, prin voi“. Ziarul Metropolis vă prezintă un text emoţionant, publicat de marele actor, acum 60 de ani, în revista Teatrul.

14
/02
/17

A interpretat într-un mod cu totul original personaje aflate la granița dintre tragic și comic. A rămas în memoria cinefililor prin rolurile jucate în cele peste 50 de filme și a fost, de asemenea, un excepțional pedagog, printre studenții săi numărându-se Horațiu Mălăele, Mariana Mihuț, Valeria Seciu (cea care avea să-i devină soție), Dan Condurache și Maria Ploae. 

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.