Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian, propuşi pentru premiul Nobel
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-breban-mircea-cartarescu-norman-manea-si-varujan-vosganian-propusi-pentru-premiul-nobel/

Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian sunt scriitorii propuşi anul acesta de către Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel, potrivit unui anunţ postat pe site-ul USR, citat de Mediafax.

Un articol de Corina Vladov|27 ianuarie 2014

Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian sunt scriitorii propuşi anul acesta de către Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pentru premiul Nobel, potrivit unui anunţ postat pe site-ul USR, citat de Mediafax.

„Uniunea Scriitorilor din România se află printre instituţiile şi asociaţiile care primesc din partea Academiei Suedeze invitaţia de a propune scriitori pentru premiul Nobel, astfel că, în cadrul şedinţei de vineri a Comitetului Director al USR, au fost propuşi pentru premiul Nobel scriitorii Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian”, se spune în anunţul Uniunii Scriitorilor din România.

Din Comitetul Director al USR fac parte: Nicolae Manolescu, preşedintele USR, Varujan Vosganian, prim-vicepreşedintele USR, Gabriel Chifu, vicepreşedintele USR, Adrian Popescu, membru din partea Filialei Cluj, Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei Iaşi, Dan Mircea Cipariu, preşedintele Filialei Bucureşti – Poezie, Aurel Maria Baros, preşedintele Filialei Bucureşti – Proză, şi Mircea Mihăieş, membru din partea Filialei Timişoara.

Contactat luni de agenţia Mediafax, Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, a declarat că principalele criterii care au stat la baza propunerii celor patru scriitori pentru premiul Nobel au fost „valoarea lor şi traducerile (unor opere ale acestora, n.r.) în limbile străine”.

Cărţile lui Nicolae Breban

Nicolae Breban, născut în 1934, la Baia Mare, este romancier şi eseist, precum şi directorul revistei Contemporanul, editată de Fundaţia Culturală Ideea Europeană. A debutat literar în revista Viaţa studenţească, în 1957. Opt ani mai târziu, Breban a publicat primul său roman, „Francisca” (tradus în limbile bulgară şi rusă), distins cu premiul Ion Creangă al Academiei Române.

În 1966, îi urmează romanul „În absenţa stăpânilor”, iar în 1968, „Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-şef al revistei România literară.

Breban a semnat scenariul filmului „Răutăciosul adolescent”, precum şi scenariul şi regia filmului „Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului „Animale bolnave”, inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes.

În 1973, apare romanul „Îngerul de gips”, iar în 1975, versiunea în limba suedeză a romanului „În absenţa stăpânilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele „Bunavestire” (1977), „Don Juan” (1981), piesele de teatru „Culoarul cu şoareci” şi „Bătrâna doamnă şi fluturele” (1981 – 1982, Paris), ediţia franceză a romanului „În absenţa stăpânilor” (1983, Flammarion, Paris), „Drumul la zid” (1984), versiunea franceză a romanului „Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), „Pândă şi seducţie” (1991), volumul de versuri „Elegii parisiene” (1992), trilogia „Amfitrion” (1994) – „Demonii mărunţi”, „Procuratorii”, „Alberta” -, „Riscul în cultură” (1997), „Ziua şi noaptea” (1998), „Stricte amintiri literare” (2001), „Voinţa de putere” (2001), „Sensul vieţii. Memorii I” (2003), „Sensul vieţii. Memorii II” (2004) şi „Sensul vieţii. Memorii III” (2006).

Premiile lui Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu s-a născut în 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit „generaţia optzecistă”.

Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din „Nostalgia” le-au urmat un scurt roman („Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, „Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Romană, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi.

Volumele sale au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul „Nostalgia” a primit în 2005 premiul „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.

Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale.

Eseurile lui Norman Manea

Norman Manea, născut în 1936, este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York, potrivit site-ului editurii Polirom.

De la debutul său, în 1966, şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste).

În 1992 a primit bursa Guggenheim şi premiul MacArthur, în 1993, Biblioteca Naţionala din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion” a bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006, premiul Médicis Étranger pentru „Întoarcerea huliganului”.

În 2010 a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs.

În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură.

Printre volumele semnate de Norman Manea se numără: „Întoarcerea huliganului”, „Plicuri şi portrete”, „Fericirea obligatorie”, „Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul”, „Anii de ucenicie ai lui August Prostul”, „Plicul negru”, „Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici”, „Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow”, „Vorbind pietrei”, „Atrium”, „Variante la un autoportret”, „Vizuina”, „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, „Cuvinte din exil” (împreună cu Hannes Stein, 2011), „Captivi”, „Cartea fiului” şi „Zilele şi jocul”.

Considerat unul dintre cei mai mari romancieri români contemporani aflaţi în exil, Manea a fost martor a două mari capitole ale istoriei României. Fiul unor evrei, el a fost deportat în Transnistria pe când avea cinci ani.

S-a întors cu familia în România în 1945 şi, după o perioadă în care a lucrat ca inginer electronist, a renunţat la meserie pentru a se dedica scrisului. A părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite, devenind astfel unul dintre scriitorii români disidenţi.

„Un scriitor superb”, cum îl descrie Mario Vargas Llosa, Norman Marea este unul dintre cei mai recunoscuţi români contemporani, cu o reputaţie internaţională care îl clasează printre potenţialii candidaţi la premiul Nobel pentru literatură.

Lucrările lui Varujan Vosganian

Varujan Vosganian, născut la 25 iulie 1958, la Craiova, este prim-vicepreşedinte a Uniunii Scriitorilor din România din 2005 şi autor a peste 500 de articole, studii, eseuri economice, beletristice şi politologice, potrivit site-ului USR.

Printre lucrările economice publicate se numără „Contradicţii ale tranziţiei la economia de piaţă” (editura Expert, Bucureşti, 1994), „Jurnal de front – articole economice” (editura Staff, Bucuresti, 1994) şi „Reforma pieţelor financiare” (editura Polirom, Iaşi, 1999).

Varujan Vosganian a publicat şi lucrări literare, printre care se numără „Şamanul Albastru” (versuri – editura Ararat, Bucureşti, 1994), „Statuia Comandorului” (proză – editura Ararat, Bucureşti, 1994), „Ochiul cel alb al Reginei” (versuri – editura Cartea Româneasca, Bucureşti, 2001), „Iisus cu o mie de braţe” (versuri – editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004) şi „Cartea şoaptelor” (roman, Editura Polirom, Iaşi, 2009).

Foto: medalia care ar putea ajunge la Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varjuan Vosganian

23
/04
/15

Astăzi, de la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona (terasă) din Bucureşti, va avea loc un dialog cu Aurora Liiceanu pornind de la volumele Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor şi Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc, apărute recent la Editura Polirom, şi în format digital, în Seria de autor ce îi poartă numele.

09
/04
/15

Volumul "În pielea unei jihadiste", de Anna Erelle, care prezintă o mărturie despre filierele de recrutare ale Statului Islamic din perspectiva unei jurnaliste sub acoperire, va fi publicat la editura Polirom şi va fi disponibil în librării din 16 aprilie. Traducerea cărţii a fost realizată de Nicolae Constantinescu.

02
/04
/15

Gândind că „cea mai mare victorie a omului este să-şi cucerească frica”, Anaïs Nin a scris unul dintre cele mai tulburătoare jurnale erotice ale tuturor timpurilor. A trăit pentru a-şi pune emoţiile şi senzaţiile în pagini de carte, dezvăluind lumii erotismul ei prin febra creaţiei.

31
/03
/15

Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) şi Târgul Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP), două iniţiative care au ca miză reintroducerea în spaţiul public a ideii de poezie contemporană vizibilă şi interactivă, se vor desfăşura între 13 şi 17 mai.

31
/03
/15

MEMORIA CULTURALĂ Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) ar fi împlinit 82 de ani. Astăzi am ales să ne amintim cum a fost, cum a gândit, cum și-a iubit cuvintele, poetul. De poeți, numai de bine, ca să zicem așa...

27
/03
/15

Ziarul Metropolis, cotidian cultural editat de Teatrul Metropolis din București, împlinește doi ani de existență astăzi, de Ziua Mondială a Teatrului. Zi de zi, publicația a încercat să-și ridice standardul și să ocolească valul de tabloidizare care a afectat chiar și cele mai prestigioase site-uri quality din România.

26
/03
/15

Peste 10.000 de titluri la preţuri „de kilipir” îi aşteaptă pe cititori la ediţia din această primăvară a celui mai important târg de carte cu discount, Kilipirim. Volume pentru copii şi tineret, dar şi pentru cititorii experimentaţi, deopotrivă beletristică, non-ficţiune şi albume de artă, muzică, albume de benzi desenate, agende, jurnale, ceaiuri speciale – acestea sunt produsele care compun oferta expozanţilor, pe parcursul celor cinci zile de târg (25-29 martie, zilnic între orele 10.00 si 20.00), la Galeria Dalles.

26
/03
/15

Luni, 30 martie, la ora 19.00, la Café Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), va avea loc lansarea cărţii „Teoria tăcerii“, de Iulian Tănase, volum apărut recent la Editura Herg Benet. Vor vorbi: Cristian Crisbăşan, Horaţiu Decuble, Vlad Eftenie, Cristian Iftode şi autorul.