Nicolae Herlea: „Acum, exigenţa nu mai este cea care ar trebui să fie“
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-herlea-acum-exigenta-nu-mai-este-cea-care-ar-trebui-sa-fie/

MEMORIA CULTURALĂ Baritonul Nicolae Herlea s-a stins din viaţă la vârsta de 86 de ani. Printre ultimele interviuri pe care le-a acordat artistul s-a numărat şi cel difuzat anul trecut, de postul de televiziune Atlas TV. Vă prezentăm câteva declaraţii pe care le-a făcut Nicolae Herlea.

Un articol de Ziarul Metropolis|2 martie 2014

MEMORIA CULTURALĂ Baritonul Nicolae Herlea s-a stins din viaţă la vârsta de 86 de ani. Printre ultimele interviuri pe care le-a acordat artistul s-a numărat şi cel difuzat anul trecut, de postul de televiziune Atlas TV. Vă prezentăm câteva declaraţii pe care le-a făcut Nicolae Herlea.

● „Din păcate, asta suntem: fiinţe. Şi dispărem. Aproape toţi colegii mei importanţi s-au dus în Ceruri. Aproape toţi marii noştri artişti au murit şi nu s-a mai auzit nimic de ei. Nu sunt mediatizaţi. I-au lăsat aşa. E o situaţie specială şi mă şi cam jenez. Este posibil ca oamenii să nu cunoască artiştii care au fost de mare importanţă. Tinerii, în general, nu mai ştiu despre ei. Şi dacă nu sunt mediatizaţi, măcar o dată pe lună, sunt uitaţi“.
●„Norocul meu este, totuşi, că în străinătate se difuzează foarte multe opere în care am cântat, în America, în Franţa, Italia, Spania. Sunt discuri cu mine, numele meu se află în opt enciclopedii internaţionale“.
● „Nu sunt atât de pesimist. Eu am rămas ca o formă de mit, pentru că am o jumătate de secol de dăruire“.

● „Acum nu se mai face muzică din şcoala primară, ca să aibă copilul dorinţa să intre în lumea asta specială“.

● „Nu toţi pot înţelege Opera, dar, încet-încet, păşind prin mai multe etape, acest lucru se poate schimba“.

● „Nu poţi face spectacole dacă nu ai voci de mare calitate“.

● „Viaţa socială contribuie foarte mult la starea de spirit a fiecărui individ. Acum, preocupările generale sunt întreţinerea la bloc şi hrana de zi cu zi. Este o situaţie specială. Muzica, arta, se fac neavând grija zilei de mâine. Dar trebuie să ai o viaţă liniştită să faci asta. Noi nu avem o viaţă liniştită“.

Nicolae Herlea

Citiţi şi: Nicolae Herlea a murit. Baritonul avea 86 de ani

● „În 1963 am cântat pentru prima dată la Scala din Milano. Eram tânăr. Toţi cei care ajung la Scala trebuie să treacă printr-un purgatoriu, trebuie să dea o formă de audiţie, ca să vadă cei care conduc dacă, într-adevăr, artistul are posibilitatea să intre în teatru. Trebuie să ai un volum deosebit, o tehnică a vocii, trebuie să ai conştiinţa că te afli pe un podium pe care s-au aflat înaintea ta alte sute de cântăreţi. Ştiind că nu eşti nici primul, nici ultimul, trebuie să găseşti un echilibru. Am făcut vreo 76 de spectacole la Scala“.

● „N-aş vrea să intru în categoria bărbaţilor frumoşi. Eu am fost un bărbat echilibrat. Am ştiut ce trebuie să fac, când să fac şi cum să fac“.

● „Vocea este un instrument de la Dumnezeu“.

● „De unde am fost, întotdeauna am revenit în ţară. Am avut permanent contact cu publicul din România“.

● „În toate teatrele în care am lucrat, disciplina era primordială. Fiecare era conştient că este într-un templu al artei, fie că era balet, fie că era cu Opera respectivă“.

● „Acum, exigenţa nu mai este cea care ar trebui să fie. Nu oricine poate să cânte la Operă, chiar dacă are voce. Pentru că unii nu abordează repertoriul care li se potriveşte. Şi atunci îşi pierd vocea şi echilibrul“.

● „Arta se face cu creier“.

Foto cu Nicolae Herlea – arhiva Operei Naţionale Bucureşti

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.