Nicolae Titulescu. Destinul unui diplomat
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-titulescu-destinul-unui-diplomat/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Fiecare profesie îşi are reprezentanţi memorabili. În cazul diplomaţiei româneşti, pentru secolul al XX-lea, fără discuţie, numele lui Nicolae Titulescu (1882-1941) constituie aproape definiţia ei.

Un articol de Georgeta Filitti|2 Noiembrie 2017

Cu un doctorat în Drept la Paris, viitorul diplomat își începe cariera ca profesor de Drept civil la Iași, apoi la București. Atras de politică, prieten cu Take Ionescu, intră în Partidul conservator democrat întemeiat de acesta. Împreună vor milita, fără ezitare, pentru intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. În 1917-1918 este, pentru câteva luni, ministru de Finanțe; apoi, ajuns la Paris, desfășoară o activitate susținută în cadrul Consiliului național pentru unitatea românilor format acolo. Face parte și din delegația română la Conferința de pace (1919).

Întors în țară, este, o vreme, ministru de Finanțe (propune atunci impozitul progresiv, soluție echitabilă în teorie dar niciodată acceptată, mai ales de oamenii politici). Din 1921 cariera lui se definește ca reprezentant diplomatic la Londra, apoi la societatea Națiunilor (din 1924). Aici a desfășurat o activitate prestigioasă, fiind ales de două ori președinte al înaltului for. S-a călăuzit întreaga viață diplomatică pe principiul respectării tratatelor internaționale, pe evitarea conflictelor deschise prin încheierea de tratate bilaterale sau multilaterale. În acest sens a lansat formula „spiritualizării frontierelor”, a căutat să opună intențiilor agresive ale marilor puteri crearea unor organisme regionale de apărare (Mica Înțelegere, Înțelegerea balcanică). A rămas celebră în analele Societății Națiunilor intervenția în apărarea Abisiniei atacate de trupele lui Mussolini.

A negociat ani de zile cu Rusia sovietică problemele aflate în litigiu: statutul Basarabiei și deținerea la Moscova a tezaurului românesc. Aceeași determinare a depus, încununată de succes, în chestiunea pretențiilor marilor proprietari unguri asupra pământurilor deținute în Transilvania intrată în hotarele românești după Tratatul de la Trianon. Ca ministru de Externe, între 1933 și 1936, a condus politica țării în afară, dar a ajuns în conflict cu autoritarul rege Carol al II-lea. Acesta a făcut un gest violent și lipsit de eleganță: a impus retragerea guvernului Tătărăscu, pentru ca a doua zi să-l confirme fără Nicolae Titulescu printre miniștri.

Membru al Curții de arbitraj de la Haga, membru al Academiei Române și doctor honoris causa al mai multor universități din țară și străinătate, orator neîntrecut, s-a spus despre el că făcea, după voie, la Geneva, unde era sediul Societății Națiunilor, vremea bună și vremea rea.

A fost, indiscutabil, una din personalitățile europene de excepție ale primei jumătăți a secolului al XX-lea. Dar viața și activitatea lui, așa cum s-a întâmplat în nenumărate alte cazuri, ar fi rămas cunoscută doar specialiștilor din domeniu dacă un istoric, la fel de dăruit meseriei, nu s-ar fi aplecat asupra operei sale. A pus-o în lumină, a repatriat mii de documente aflate în străinătate, s-a îngrijit de toate monumentele (busturi, plachete, basoreliefuri) din țară și din afară care onorează numele diplomatului român. L-am numit pe George Potra, ani de zile director executiv al Fundației europene Nicolae Titulescu. Din zecile de volume din și despre opera diplomatului, se desprinde, cu valoare de exemplu, cea în trei tomuri Pro și contra Titulescu. Este o prezentare magistrală, cu lumini și umbre, a vieții și activității celui care, din 1992, își doarme somnul de veci, cum și-a dorit, la Brașov, la poalele Tâmpei, în cimitirul bisericii Sf. Nicolae din Schei, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu.



09
/02
/18

„Born to Run”, autobiografia legendarului star rock Bruce Springsteen, este o incursiune în inima Americii, din New Jersey până pe coasta Californiei, pe cea mai bună muzică. Amintirile artistului se succed într-o amețitoare poveste spre succes, din care am selectat 30 de fragmente.

06
/02
/18

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Erudiția e definită în enciclopedii drept „cunoaștere aprofundată într-un domeniu oarecare”. Ea se aplică cu asupra de măsură unui emigrant român în Occident în anii ʹ50 și totodată ridică o întrebare: erudiția te face mai înțelegător, mai tolerant, mai înțelept ori te înverșunează, te crispează, te înrăiește – tot peste măsură?

05
/02
/18

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Copil de negustor, cu preocupări neobișnuite (îi citea în original pe Platon, Homer și Juvenal), înclinat în mod special pentru muzică (a compus și a interpretat lucrări clasice la pian și orgă) și talentat la desen, Nicolae Paulescu (1869-1931) pleacă la Paris unde urmează Facultatea de Medicină.

02
/02
/18

În acest weekend, vă propunem o destinație încărcată de istorie, Sinaia, așa cum ni se arată în albumul „Sinaia în vremea regilor” (ed. Art Hystoria, 2017), de Alina Huzui-Stoiculescu, Robert Stoiculescu și Emanuel Bădescu. Volumul este o monografie care adună poveștile locului și fotografii prețioase.

21
/01
/18

În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi în parteneriat cu Asociația Identitate Culturală Contemporană anunţă lansarea aplicaţiei mobile „Muzeul Hărţilor - Lumea pe hartă”, eveniment cultural sub egida Zilei Culturii Naţionale.

16
/01
/18

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul politic postbelic, în ciuda opoziției explicite față de regimul politic instituit după 1945 în România, a avut o trăsătură comună cu cei de acasă: dezbinarea. Ziarist și analist politic, director al Europei Libere, departamentul român, Noël Bernard (1925-1981) a fost obiectul acestui comportament atât de caracteristic românilor.

11
/01
/18

Se împlinesc, iată, pe 15 ianuarie, 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, ocazie cu care vă propunem să ne reamintim de acesta prin intermediul unor scurte fragmente din corespondența sa cu Veronica Micle, extrase din volumul „Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit” (Polirom, 2000).

10
/01
/18

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa îl caracterizează criticii muzicali pe Dinu Lipatti (1917-1950), unul din pianiștii și compozitorii primei jumătăți a secolului XX, care continuă să fascineze și astăzi.

21
/12
/17

Pe 21 decembrie 1989, începea Revoluția la București. Era, așadar, începutul schimbării. La 28 de ani distanță, vă propunem să aruncăm o privire în urmă și să ne amintim de unde venim.

07
/12
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Lui Nicolae Iorga îi plăcea să spună că la cumpăna secolelor XIX-XX a apărut o adevărată falangă de intelectuali români, cea mai reprezentativă pe plan european, mai creativă și care și astăzi, privită retrospectiv, dă măsura valorilor noastre perene.

Page 5 of 30« First...34567...102030...Last »