Noël Bernard, vocea Europei Libere – ”numele unei legende”
https://www.ziarulmetropolis.ro/noel-bernard-vocea-europei-libere-numele-unei-legende/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul politic postbelic, în ciuda opoziţiei explicite faţă de regimul politic instituit după 1945 în România, a avut o trăsătură comună cu cei de acasă: dezbinarea. Ziarist şi analist politic, director al Europei Libere, departamentul român, Noël Bernard (1925-1981) a fost obiectul acestui comportament atât de caracteristic românilor.

Un articol de Georgeta Filitti|16 Ianuarie 2018

Născut la Brăila, trăitor în Palestina, Anglia (unde dobândește cetățenia britanică) și Germania, jurnalist cu studii neterminate dar cu un talent nativ pentru comunicare, el își începe activitatea la München în 1953. Europa Liberă avea menirea să informeze ascultătorii din România despre mersul vieții pe alte meleaguri, în condițiile în care țara se izola tot mai mult. Pe de altă parte, postul a stabilit un dialog precar, anevoios dar neîntrerupt cu o pătură largă de ascultători. S-a stabilit că la preluarea postului de către Noël Bernard audiența era de 25%, pentru ca numai după doi ani să ajungă la 65%.

Voci cu autoritate din exil au evidențiat profesionalismul directorului, carisma lui, faptul că vorbea ”o românească nealterată de cele aproape patru decenii petrecute în afara granițelor țării și într-un mediu lingvistic străin”.

Datorită lui, postul de radio ajunsese o adevărată ”tribună a drepturilor omului, despre tot mai multe fapte abominabile ale autorităților comuniste”. Fără îndoială, felul cum erau primite mesajele din țară, încurajarea permanentă, instituirea unei solidarități sui generis pe calea undelor – totul era făcut spre a-i susține într-un fel pe români.

Doar că prestația jurnalistului și-a găsit destui detractori, chiar printre exilați. Acuzat de ”criptocomunism”, de ”complex napoleonian”, de evitarea nejustificată a abordării subiectului Basarabia- Bucovina, Noël Bernard a continuat, cu aceeași abnegație, să-și facă datoria, transformând postul, după expresia cuiva, ”într-un mit”.

Dar dacă unii jurnaliști din Occident puteau fi suspicioși, invidioși sau chiar rău intenționați, conducerea de la București, și în primul rând dictatorul Nicolae Ceaușescu, îl priveau pe Noël Bernard ca pe un dușman periculos. De aceea, au și fost luate măsuri în consecință. ”Radu” a fost botezat de omul din Scornicești taliul radioactiv menit să-i reducă la tăcere adversarii. Ca în toate acțiunile de acest gen, unde secretul cel mai strașnic se împletește cu dezvăluirea întâmplătoare sau deliberată, și moartea jurnalistului de excepție care a fost Noël Bernard pare urmarea unui ordin scelerat dat de Nicolae Ceaușescu.

Istoria nu e un șir de evenimente salutare. Ea are cotloane întunecate și a le cunoaște devine o datorie în primul rând pentru cei care vor să-și înțeleagă condiția de cetățeni, de oameni informați sau nu, de victime ori de beneficiari ai unui regim politic.

Foto: europalibera.org



21
/03
/19

Au trecut câțiva ani buni de când, într-un alt sfârșit de martie, am avut șansa unei întâlniri cu actrița Carmen Stănescu. Era anul 2011. Avea atunci 86 de ani și alesese deja să stea departe de scenă, să rămână acasă la ea, în apartamentul de pe Bulevardul Dacia, unde prefera să oprească timpul în loc și să trăiască într-o altă lume…

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

18
/01
/19

Proaspăt apărut, al cincilea DVD din excelenta colecție Sahia Vintage, coordonată de cercetătoarea Adina Brădeanu în cadrul unui proiect al Asociației One World Romania, prezintă și discută, sub titlul „Efemere”, câteva filme comandate în diferite perioade Studiului Sahia de diverse instituții ale statului comunist.

15
/01
/19

Incluse în proiectul Viitorului Memoriei, o platformă dedicată memoriei Holocaustului în România, filmele documentare realizate, fără patos, de Olga Ștefan înregistrează mărturiile prețioase ale mai multor supraviețuitori ai persecuțiilor împotriva evreilor. O formă de amintire necesară și inevitabil fragmentată.

14
/11
/18

METROPOLIS SPECIAL Niciunde în lume sfârșitul Primului Război Mondial nu a fost trăit mai spectaculos decât în Parisul anilor nebuni. Vă prezentăm o colecție de momente douăzeciste avându-i ca protagoniști pe Coco Chanel, Picasso, Hemingway, Isadora Duncan, Joyce, Josephine Baker, Proust, Colette, Stravinski...

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

Page 1 of 2912345...1020...Last »