Noël Bernard, vocea Europei Libere – ”numele unei legende”
https://www.ziarulmetropolis.ro/noel-bernard-vocea-europei-libere-numele-unei-legende/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul politic postbelic, în ciuda opoziţiei explicite faţă de regimul politic instituit după 1945 în România, a avut o trăsătură comună cu cei de acasă: dezbinarea. Ziarist şi analist politic, director al Europei Libere, departamentul român, Noël Bernard (1925-1981) a fost obiectul acestui comportament atât de caracteristic românilor.

Un articol de Georgeta Filitti|16 Ianuarie 2018

Născut la Brăila, trăitor în Palestina, Anglia (unde dobândește cetățenia britanică) și Germania, jurnalist cu studii neterminate dar cu un talent nativ pentru comunicare, el își începe activitatea la München în 1953. Europa Liberă avea menirea să informeze ascultătorii din România despre mersul vieții pe alte meleaguri, în condițiile în care țara se izola tot mai mult. Pe de altă parte, postul a stabilit un dialog precar, anevoios dar neîntrerupt cu o pătură largă de ascultători. S-a stabilit că la preluarea postului de către Noël Bernard audiența era de 25%, pentru ca numai după doi ani să ajungă la 65%.

Voci cu autoritate din exil au evidențiat profesionalismul directorului, carisma lui, faptul că vorbea ”o românească nealterată de cele aproape patru decenii petrecute în afara granițelor țării și într-un mediu lingvistic străin”.

Datorită lui, postul de radio ajunsese o adevărată ”tribună a drepturilor omului, despre tot mai multe fapte abominabile ale autorităților comuniste”. Fără îndoială, felul cum erau primite mesajele din țară, încurajarea permanentă, instituirea unei solidarități sui generis pe calea undelor – totul era făcut spre a-i susține într-un fel pe români.

Doar că prestația jurnalistului și-a găsit destui detractori, chiar printre exilați. Acuzat de ”criptocomunism”, de ”complex napoleonian”, de evitarea nejustificată a abordării subiectului Basarabia- Bucovina, Noël Bernard a continuat, cu aceeași abnegație, să-și facă datoria, transformând postul, după expresia cuiva, ”într-un mit”.

Dar dacă unii jurnaliști din Occident puteau fi suspicioși, invidioși sau chiar rău intenționați, conducerea de la București, și în primul rând dictatorul Nicolae Ceaușescu, îl priveau pe Noël Bernard ca pe un dușman periculos. De aceea, au și fost luate măsuri în consecință. ”Radu” a fost botezat de omul din Scornicești taliul radioactiv menit să-i reducă la tăcere adversarii. Ca în toate acțiunile de acest gen, unde secretul cel mai strașnic se împletește cu dezvăluirea întâmplătoare sau deliberată, și moartea jurnalistului de excepție care a fost Noël Bernard pare urmarea unui ordin scelerat dat de Nicolae Ceaușescu.

Istoria nu e un șir de evenimente salutare. Ea are cotloane întunecate și a le cunoaște devine o datorie în primul rând pentru cei care vor să-și înțeleagă condiția de cetățeni, de oameni informați sau nu, de victime ori de beneficiari ai unui regim politic.

Foto: europalibera.org



19
/11
/19

„Travling: Tradiții Creative” este o încercare de video-documentare a modalităților prin care patrimoniul cultural și natural contribuie la dezvoltarea comunităților, din punct de vedere economic, turistic, social, cultural și identitar.

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

Page 1 of 3012345...102030...Last »