Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte – NORA sau infirmitatea de a nu fi lăsat să fii liber
https://www.ziarulmetropolis.ro/nora-targoviste

„Sufletul meu se simte fericit în mijlocul înspăimântătorului zgomot al tunetului. Natura însăşi este imaginea zbuciumului puternic, ce-mi zguduie sufletul”, aşa obişnuia să spună dramaturgul norvegian marcat de geografia locului şi de mama sa.

Un articol de Monica Andrei|27 ianuarie 2016

Născut în 1828 în Skien, un târg de provincie “scăldat în superstiţii, răsunând de mugetul stăvilarilor şi de geamătul ferăstraielor” – aşa cum îl descria -, Henrik Ibsen a decedat la 22 mai 1906.  De la mama sa împrumută caracterul taciturn, mimica severă, alimentându-şi tristeţea, din teribilism: „ am simţit nevoia ridicolă să fiu trist. Am dorit şi am importat, chiar, o durere mare, care să dea un înţeles vieţii mele”.

În 1851, ajutat de muzicianul Ole Bull, fondatorul teatrului de limbă norvegiană din Bergen, se angajează ca dramaturg al teatrului. Cinci ani a lucrat la decoruri, costume, a regizat în condiţii primitive, apoi a ajuns directorul artistic al instuţiei. Viaţa lui era scrisul. Îşi sacrifică timpul în favoarea operelor sale scrise în norvegiană: „Brand” şi „Peer Gynt”, “Raţa sălbatică”(1884), “Rosemersholm”(1886), “Hedda Gabler”(1890), “Constructorul Solness”(1892). Piesa „Stâlpii societăţii” l-a făcut remarcat în Europa Centrală, iar după publicarea piesei „ O casă de păpuşi” câştigă admiraţia societăţii de tip anglo-saxon. Succesul său pe plan mondial a fost asigurat.

În  1887 a primit titlul onorific de Doctor al Universităţii din Uppsala. De atunci, a început să poarte o redingotă neagră şi lungă, la care adăuga, ca accesoriu, un baston mare de nuc cu o măciulie de aur. Se simte important, acordă o oră îmbrăcatului zilnic, îşi lustruieşte singur cizmele. N-a fost niciodată considerat elegant, din cauza „aerului său de căpitan de vas”, pentru că avea nasul roşu, ars de soare.

În fiecare dimineaţă, se îmbrăca în redingotă, apoi se apuca de scris. Devine important, câştigă bani, îmbătrâneşte, are manii: adună medalii şi distincţii din pasiune, ţine banii într-un ciorap, notează într-un caiet achiziţiile, iar în alt registru cheltuielile. Participă la banchete, mai ales la Clubul Scandinav de la Roma, dar când bea, avea izbucniri verbale violente. Irascibilitatea sa îşi avea rădăcinile în anii în care a acumulat prea multe lipsuri. Bea în societate, pentru a-şi învinge timiditatea, iar la beţie capătă un tic. Repeta des: „Ce, ce, ce!”

După o logodnă de doi ani se căsătoreşte cu fiica decanului din Bergen, în 1858. O femeie urâtă, cu păr superb, care-i râdea în nas când era nervos. Ea îl sileşte zilnic să scrie, devenind forţa din spatele lui. Locuiau în apartamente separate în aceeaşi casă şi se vedeau doar la masă. Mariajul rezistă.

Inspirat de mişcarea feministă care l-a obsedat toată viaţa, scrie „O casă de păpuşi”. Feminismul este doctrina care preconizează extinderea rolului femeilor în societate, în tot ceea ce ţine de profesie, şanse, relevanţă socială, egalitatea între sexe. Are rădăcinile în mişcarea Revoluţiei Franceze. Conceptul de feminism vehiculat în epocă a cunoscut diferite interpretări concretizându-se în emanciparea femeilor sub aspect intelectual, moral, economic, social, politic sau instituţional, în şcoală, în familie, în viaţa civilă şi socială.

Nora trăieşte într-o casă, de tipul „colivie”, care o protejează şi o încarcerează  într-o fadă viaţă de familie. Nu este o „păpuşă”, care şi-a mutat cuibul de la părinţi la soţ, e capabilă de sacrificiu,  responsabilă şi independentă. Munceşte, copiază acte. Cere bani de la soţul său, nu pentru că este risipitoare, ci pentru a aduna banii pentru datoria despre care va afla buna sa prietenă Christine Linde (Andreea Tănase), care vine în vizită.

12573014_1252753871417887_8679273025615545277_n

În recenta premieră de la Teatrul “Tony Bulandra” din Tîrgovişte, din sala Studio, regizorul Gelu Badea face un spectacol care nu surprinde prin ceva original, este o montare clasică a textului, dar nici nu plictiseşte. Este ajutat şi de rigurozitatea profesională a scenografului MC. Ranin care face costumele şi decorul.

Când intră în scenă, Nora (Antonia Ionescu Micu), frumoasa care ştie să se sacrifice pentru soţul său, aduce tabloul tatălui, fost general, mort de mult. Ea nu este numai “păpuşa” care a plecat de la tatăl ei la soţ prin căsătorie. Munceşte, copiază acte, luptă să fie liberă. Torvald este „stăpânul” şi Nora „sluga”. Salvarea ei constă în capacitatea ei de a se dedubla, de a juca roluri diferite, faţă de Torvald ( Lucian Pavel) sau Doctorul Rank (Corneliu Jipa).

Îşi idolatrizează soţul orgolios, îi salvează viaţa împrumutând bani pentru tratamentul lui, îndatorându-se fără ca el să ştie. Banii îi împrumută de la Nils Krogstadt (Marin Grigore), care o şantajează, iar taina împrumutului se spulberă, în momentul când soţul ei este numit director de bancă. Gestul ei de a pleca din casă, de a-şi părăsi copiii, la final, este justificat.

Frumoasa Antonia Ionescu Micu, în personajul Nora, rămâne centrul de atenţie al spectacolului. Lui Lucian Pavel în Torvald îi revine un rol generos, ispititor; se apropie de personaj şi uneori, chiar îl întâlneşte. Marin Grigore în Nils Krogstadt este sub combustia personajului. Corneliu Jipa în Doctorul Rank are un farmec aparte în rolul medicului îndrăgostit de Nora, care o iubeşte în taină şi îi mărturiseşte cu puţin timp înainte de moarte. Andreea Tănase în rolul Christine Linde e destul de fadă.

Confortul spectatorului  în sala de spectacol, la teatru, începe din momentul în care se aşază în fotoliu. Conceput pentru sala “Studio” a teatrului, o sală intimă, unde spectatorul este mult prea aproape de actor, spectacolul merită văzut pentru montarea lui, care se plasează în zona “echilibrat”, „profesional”; chiar dacă scaunele din lemn sunt cam tari…  povestea te cucereşte.

27
/01
/20

Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București lansează o serie de evenimente dedicate oamenilor de teatru ce au ales să-și dedice viața scenei și publicului spectator. Un prim eveniment de acest gen va avea loc vineri, 31 ianuarie 2020, când se împlinesc 83 de ani de la nașterea actorului Marin Moraru.

27
/01
/20

Teatrul de Comedie prezintă vineri, 7 februarie, de la ora 19.30, la Sala Studio, premiera oficială a producției AFARĂ, DEPARTE, PE CÂMP scenariu dramatic de Cătălin Ștefănescu, regia și scenografia Alexandru Dabija, asistent regie Dorina Chiriac. Distribuția: Dorina Chiriac, Ilona Brezoianu, Andreea Samson, Bogdan Cotleț, Dan Rădulescu, Dragoș Huluba, Liviu Pintileasa, Anghel Damian.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

27
/01
/20

Spectacolul „Există nervi”, montat în baza textului lui Marin Sorescu la Teatrul Dramaturgilor Români, tratează o realitate de incubator unde experimentul sunt chiar personajele care jubilează într-o scenografie care pare ruptă din arta miniaturii.

24
/01
/20

CRONICĂ DE FILM Regizat de Sam Mendes, "1917" (2019) este în primul rând o demonstraţie de virtuozitate tehnică. Un film care trivializează tragedia teribilă a războiului şi o transformă într-o cursă contracronometru cu obstacole, ca un joc pe calculator. Spectaculos, dar sărac în idei.

24
/01
/20

Pe 30 ianuarie, „tinerimea universitară” și profesorii UNATC București sărbătoresc ziua Universității și a patronului său, geniul dramaturgiei românești, Ion Luca Caragiale. Sărbătoarea UNATC îi este dedicată în acest an scenografului Radu Boruzescu, căruia Senatul universitar îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa. Ceremonia va avea loc joi, ora 12.00 (Sala „Ileana Berlogea”).

24
/01
/20

Accademia di Romania in Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Român, va inaugura luni 27 ianuarie, la ora 19:00, expoziția de fotografie „Ultima Lună” constând într-un portofoliu de lucrări fotografice aparținând artiștilor Nicola Bertasi și Marzio Villa, proiect curatoriat de Valentina Ribaldi.

24
/01
/20

Teatrul de Comedie anunță Concursul de Comedie Românească, ediția a XV-a, 2020. Se vor premia cele mai bune comedii scrise de autori români, comedii care, girate de un juriu format din profesioniști, vor avea șansa să stea la baza unor viitoare producții de teatru.

24
/01
/20

Plasat între tragicomedie și critică socială acidă, cel mai nou spectacol al secției germane a naționalului sibian, „Zeul carnagiului”, în regia lui Bogdan Sărătean, va fi prezentat în avanpremieră vineri, 24 ianuarie 2020, premiera urmând a avea loc sâmbătă, 25 ianuarie 2020, de la ora 19:00, la TNRS – Sala Studio.

Page 20 of 873« First...10...1819202122...304050...Last »