Nou în Biblioteca Polirom: Stefan Zweig, Frica. Scrisoare de la o necunoscută
https://www.ziarulmetropolis.ro/nou-in-biblioteca-polirom-stefan-zweig-frica-scrisoare-de-la-o-necunoscuta/

Opera lui Stefan Zweig, unul dintre marii scriitorii ai lumii, a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014, regia Wes Anderson), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta.

Un articol de Liliana Matei|21 februarie 2016

Protagonista povestirii Frica, Irene, frumoasa soţie a unui avocat prosper, găseşte viaţa plictisitoare, simte că nu-i mai aduce nimic bun, iar asta o împinge să-şi caute ocupaţii noi. Într-o zi cunoaşte un tînăr pianist cu care intră într-o relaţie ferită de indiscreţiile lumii şi îndepărtată de căldura cuminte a familiei. Legătura clandestină o ajută să se regăsească într-o altă fiinţă, îi dă speranţe noi, o face să se simtă mai vie ca niciodată… Pînă într-o zi cînd, ieşind de la iubitul ei, întîlneşte o femeie ciudată. Din acel moment neaşteptat, mica aventură salvatoare, toate planurile ascunse se topesc, iar teama se insinuează în liniştea fiecărei zile.

 

Neaşteptată este şi clipa cînd un scriitor de succes, personajul-cititor din Scrisoare de la o necunoscută, primeşte un plic de la o admiratoare pe care nu ţine minte s-o fi întîlnit. Parcurge lungul mesaj şi află că femeia care-i scrie şi care îl iubise în taină încă din copilărie a făcut sacrificii de neimaginat ca să-i poată fi în preajmă, că într-o bună zi, fără să-i spună nimic despre pasiunea ei, au împărţit întîi cîteva pahare de vin, apoi plăcerea unei nopţi din care după nouă luni s-a născut un copil. Povestea propriei vieţi zugrăvite de admiratoarea necunoscută se sfîrşeşte la cîţiva ani după teribila epidemie de gripă din 1918 şi culminează cu un sacrificiu pe care el, fără să ştie, fără să fi avut măcar de ales, l-a provocat.

Volumul Frica. Scrisoare de la o necunoscută, de Stefan Zweig, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Gabriellei Eftimie; cartea este disponibilă şi în ediţie digitală.

Povestirea Scrisoare de la o necunoscută a inspirat în 1948 o producţie cinematografică în regia lui Max Ophüls; filmul i-a avut în distribuţie pe Joan Fontaine, Louis Jourdan şi Mady Christians.

„Zweig a pus la punct o metodă literară şi psihologică remarcabilă, pe care Frica o exemplifică fără cusur. Strălucirea şi stranietatea ei lasă în mintea cititorului o impresie de neşters.” (Salman Rushdie)

„Stefan Zweig aparţine şirului de maeştri ai povestirii cărora le datorează propria formare: Maupassant, Turgheniev şi Cehov… El iubeşte imperfecţiunile, aspiraţiile şi frustrările personajelor sale, bărbaţi sau femei, pe care le analizează cu afecţiune şi înţelegere.” (Paul Bailey)

Născut în familia unui industriaș înstărit, Stefan Zweig (1881-1942) şi-a făcut studiile la Berlin şi la Viena. Călătoreşte mult încă din tinereţe (în Statele Unite, Franţa, Anglia, India), o cunoaşte pe prima sa soţie, Friederike von Winternitz, şi se stabileşte la Salzburg. În 1930 este deja unul dintre cei mai traduşi scriitori austrieci în viaţă, iar povestirile şi biografiile lui devin bestseller aproape imediat după apariţie. Odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler, Zweig părăseşte Austria, pentru diverse destinaţii: Londra, Bath, New York, Ossining şi, mai tîrziu, Rio şi Petrópolis.

A scris proză (Scrisoare de la o necunoscută, Frica, Amoc, Simţuri rătăcite, Suflete zbuciumate, Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei), biografii (Maria Antoaneta, Maria Stuart, Erasmus de Rotterdam, Magellan) şi memorialistică (Lumea de ieri). În 1942, cînd se sinucide alături de cea de a doua soţie, Lotte, în Petrópolis, Stefan Zweig este deja unul dintre scriitorii celebri ai lumii. Opera lui a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta.

Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

În pregătire:

Anna Brâncoveanu de Noailles, O nouă speranță

Cesare Pavese, Noaptea de sărbătoare

Erich Maria Remarque, Pe frontul de vest nimic nou

Tracy Chevalier, La marginea livezii

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

21
/01
/22

Intimități, cel de-al patrulea roman al lui Katie Kitamura, scriitoare americană de origine japoneză, se înscrie deja pe linia succesului precedentelor cărți ale autoarei, traduse în peste 20 de limbi, iar una dintre ele aflată în curs de ecranizare. Pornind din start cu avantajul unor recomandări puternice din partea fostului președinte Barack Obama și a lui Oprah Winfrey, Intimități a fost apreciat atât pentru temele propuse de scriitoare, cât și pentru stilul ultramodern, nonconformist și „cool” în care e scris, după cum observa The New York Times.

18
/01
/22

„Cartea orașelor”, a doua antologie publicată în colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, atrage atenția asupra unui element important al oricărei proze, spațiul.

18
/01
/22

Autorul bestsellerului „Sub un cer sângeriu” revine în colecția Fiction Connection a Editurii Trei cu o poveste autentică, „Ultima vale verde”, al cărei fir străbate mai multe țări, printre care și România, și în care măiestria condeiului se ia la întrecere cu flerul jurnalistului.