Noul Llosa
https://www.ziarulmetropolis.ro/noul-llosa/

Romanul „Cinci colţuri” (cea mai recentă carte a lui Mario Vargas Llosa), în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari, a văzut lumina tiparului la Humanitas Fiction, la sfârşitul anului trecut, în seria de autor dedicată marelui scriitor peruan.

Un articol de Andrei Crăciun|19 ianuarie 2017

În anul 2010, când Academia Suedeză i-a oferit Nobelul, am scris într-un cotidian central din țara noastră că, acordând acest premiu, Nobelul pentru literatură se întoarce, în sfârșit, la literatură.

Cinci ani mai târziu, când am ajuns la Stockholm, deloc laureat, și am vizitat și eu, foarte omenește, Muzeul Nobel am cumpărat un singur suvenir: un hipopotam-statuie. Llosa scrie întotdeauna având pe birou un asemenea artefact.

Iar prima carte pe care am citit-o în limba spaniolă – un amplu eseu despre Mizerabilii lui Hugo – era scrisă de Llosa. Mai mult, am ajuns cândva în cartierul Miraflores din Lima și am ținut un moment de tăcere încântată, gândindu-mă la cărțile din tinerețea peruanului.

Fac toate aceste precizări autobiografice pentru a-mi clarifica poziția în chestiunea Llosa. Poziția mea este aceasta: nu pot spune că am fost vreodată un llosian dur, dar nici nu pot spune că i-am fost vreodată împotrivă.

cinci-colturi-humanitas-fictionAm primit vestea unui nou roman mai degrabă sceptic. Mario Vargas Llosa, de decenii deja, și-a pierdut din forța literaturii. Rămâne un mare scriitor și, în același timp, devine un alt scriitor, mult mai comercial. Nu mai e un maestru, e un cofetar textual.

Ingredientele noului său roman sunt: două adulterine lesbiene, orgii, pornografie din plin, lumea de lux și desfătare a milionarilor, jurnalismul de bârfă, scandal și șantaj, Peru în timpurile neîndurabile ale terorismului și dictaturii lui Fujimori, câtă a fost.

Cu alte cuvinte, Llosa tocmai a scris un foarte bun scenariu pentru o telenovelă cu acțiunea în Lima de altădată.

Și dacă e adevărat că la amurgul vieții se văd mai bine defectele omului, fie el și scriitor, atunci ceea ce răzbate în tot acest Llosa târziu este o îngăduință deloc onorabilă față de depravarea elitelor. Totodată, față de pârnaiașii de rând, Llosa emană un aristocratic dispreț. Desigur, el poate fi interpretat ca aparținând personajului – un obsecen bogat. Mă tem însă că el îi aparține, cu adevărat, autorului.

Am citit Cinci colțuri ca o frescă a Limei de altădată, cu presa sa coruptă, dar și curajoasă. Am parcurs scârba llosiană întru totul justificată față de zvonuri și m-am încântat în două mari privințe. Voi explica.

Cinci colțuri nu e cel mai bun roman pe care îl veți citi în 2017, cu siguranță. Dar Llosa încă are rezerve de talent, dacă nu de geniu, în portretistică. Două personaje din această carte – Bondoaca și recitatorul decăzut Juan Peineta – sunt excepționale.

Și abia scriind Lima periferiilor, unde noaptea doar polițiștii se încumetau, dar rareori și ei, abia scriind muzica și speranțele frânte ale unei mahalale, Llosa redevine mare, demn de nobelizatul care a fost. Din păcate, aceste capitole sunt, totuși, scurte.

Chiar și așa, chiar și așa!, cu Llosa coborându-și muntele, chiar și așa, Cinci colțuri rămâne un înalt la care prea puțini scriitori contemporani pot spera.

Și abia scriind Lima periferiilor, unde noaptea doar polițiștii se încumetau, dar rareori și ei, abia scriind muzica și speranțele frânte ale unei mahalale, Llosa redevine mare.

29
/09
/15

Institutul Cultural Român de la Viena celebrează împreună cu Centrul Ceh Viena şi alături de alţi 18 membri ai clusterului EUNIC Austria, ce-a de-a 14-a ediţie a unui eveniment tradiţional pentru calendarul cultural austriac: Ziua Internaţională a Cafelei.

25
/09
/15

Semnele norocului pot apărea când te aștepți mai puțin. Vă spun din experiența recentă. În timp ce mă îndreptam cu pași șovăitori spre un spectacol cu accente de thriller socio-economic, cunoscut sub numele de „ședință cu părinții”, semnele norocului s-au arătat de trei ori în mai puțin de 500 de metri, o vrabie și doi guguștiuci eliberându-și intestinele fix în capul meu.

21
/09
/15

În una dintre vânătorile mele prin anticariatele orașului am achiziționat o carte pe care o aveam în vizor de mai mult timp: Raport către El Greco. Bucuria viitoarei lecturi mi-a fost umbrită imediat după ce am deschis cartea.

20
/09
/15

Miercuri, 23 septembrie 2015, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld, Regina Elisabeta nr.38), Editura Humanitas iubitorii de literatură sunt invitaţi la lansarea volumului ”Să nu plângi” de Lydie Salvayre, roman câştigător al Premiului Goncourt în 2014, una dintre cele mai aşteptate cărţi ale acestei toamne la Humanitas Fiction.

18
/09
/15

Și în această toamnă, Timișoara deschide porțile literaturii la cea de a IV-a ediție a festivalului internațional de literatură. Evenimentul, plănuit să aibă loc în perioada 21-23 octombrie în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, va prilejui iubitorilor de literatură întâlnirea cu nume importante ale literaturii europene de astăzi.

18
/09
/15

Scriitorul Cristian Teodorescu a particpat, zilele acestea, la un turneu de lansări organizat cu prilejul recentei apariţii în limba polonă a romanului Medgidia, oraşul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), publicat la editurile Amaltea/ATUT, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.

17
/09
/15

Am avut privilegiul să citesc noul volum al lui Florin Piersic jr, “opere cumplite (volumul 2)”, în manuscris. Cartea, publicată la editura Humanitas, este de ieri în librării. Las mai jos o cronică onestă, deși sentimentală.

15
/09
/15

Asociația Curtea Veche organizează NARATIV - festivalul de lectură pentru copii, proiect cultural finanțat de ARCUB în cadrul programului cultural “Ești București”. Evenimentul va avea loc la Librăria Cărturești Verona în perioada 21-27 septembrie și va cuprinde o serie de activități gratuite susținute de pedagogi non-formali, artiști, specialiști în educație și psihologia copilului.

14
/09
/15

Pe vremea lui Ludovic al XIII-lea, Versailles era doar un modest pavilion de vînătoare. Ludovic al XIV-lea îl transformă într-un centru al puterii, dar şi într-un loc al plăcerii, dorinţei şi desfrîului. Grădinile noului castel, parcurile cu fîntîni, apartamentele legate între ele, totul părea menit să adăpostească aventurile Regelui Soare cu nenumăratele-i amante.

14
/09
/15

INTERVIU Oana Boca Stănescu a fost unul dintre cei 11 manageri culturali (singura din Europa) selectați să participe la ediția din acest an a Festivalului de la Edinburgh, în cadrul „Momentum”, Programul Delegaților Internaționali din cadrul Festivalurilor din Edinburgh.

14
/09
/15

Marţi, 15 septembrie, ora 19.00, iubitorii de literatură sunt invitaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu pentru o întâlnire cu Irina Margareta Nistor, Ioana Bâldea Constantinescu, Iuliana Alexa şi Laura Câlţea despre romanul Ora de aur al scriitoarei americane Ann Leary. O carte devenită bestseller New York Times la scurt timp după apariţie, nominalizată la IMPAC Dublin Literary Award şi aflată în curs de ecranizare cu Meryl Streep şi Robert De Niro în rolurile principale. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Editura Humanitas Fiction.

12
/09
/15

Au mai rămas doar două zile până la deschiderea noului an școlar. Târgul GAUDEAMUS Carte Școlară, ajuns în acest an la ediția cu numărul 13, se va desfășura în perioada 16 – 27 septembrie și va fi găzduit în premieră de Parcul Cișmigiu – intrarea din Bulevardul Regina Elisabeta, în vecinătatea Colegiului Național Gheorghe Lazăr.

10
/09
/15

Toamna 2015 la Editura Cartea Românească este anotimpul ieşirii din arhive. Trei studii de mare amploare vor continua proiectul editorial „Rescrierea Istoriei literaturii române”, dedicat cartografierii zonelor albe sau gri ale vieţii literare româneşti.