„Nu m-au lăsat să conduc lumea“ – o întîlnire cu poezie şi oameni la finalul toamnei
https://www.ziarulmetropolis.ro/nu-m-au-lasat-sa-conduc-lumea-o-intilnire-cu-poezie-si-oameni-la-finalul-toamnei/

Poetul Nicolae Coande vă invită, cu entuziasm moderat, la prezentarea noii sale cărţi de poezie,  „Nu m-au lăsat să conduc lumea” (Casa de editură Max Blecher, 2015).

Un articol de Liliana Matei|25 Noiembrie 2015

Vor participa la întîlnirea cu cei care doresc să asculte gînduri şi poeme ale autorului poetul Claudiu Komartin, directorul Casei de editură Max Blecher, şi Ana Toma, cea care însufleţeşte grafic cărţile apărute aici. Pentru publicul craioveam mai puţin ştiutor al pieţei de carte din România, Casa de editură Max Blecher a luat fiinţă în toamna anului 2010, ca o dezvoltare a proiectului de lecturi şi ateliere de literatură contemporană „Institutul Blecher”, fondat în 2009, la împlinirea centenarului Max Blecher, de către Claudiu Komartin şi Ana Toma.

Întâlnirea va avea loc într-un „cadru tovărăşesc” în noul spaţiu al Teatrului Naţional, „Ia te uită!”, miercuri, 25 noiembrie, de la ora 18.

O primă lansare a cărţii a avut loc la Clubul de lectură Institutul Blecher, pe 25 octombrie, a.c.

„Nicolae Coande e cel mai sever mistic (al poeziei, dar nu numai) dintre poeţii de azi. Mîniile, imprecaţiile, afuriseniile lui de aici se trag: din ultrajul idealurilor prea febrile şi prea radicale. El e chiar misticul negativităţii […] restul e literatură. Iar el literatură nu vrea să scrie.”

Al. Cistelecan

„Coande scrie, esenţializat, la marginea morţii: nu împotriva ei, ci în complicitate cu ea, poezia sa fiind, după ce trecem de toate etichetele foarte inteligente care i s-au ataşat, o thanatofilie atent controlată.”

Ştefan Borbely

„Prin noul său volum, Nu m-au lăsat să conduc lumea, Nicolae Coande mai demonstrează o dată că viabilitatea unei formule poetice nu ţine de mode, de migraţii sezoniere, de tendinţe. Că un poet adevărat continuă cu obstinaţie să-şi urmărească obsesiile, să-şi hrănească indispoziţiile, şi o face rămînînd tot timpul subtil şi neaşteptat, fals sentenţios — dai la tot pasul în această poezie de admirabile scăpărări de luciditate şi inteligenţă bine strunită —, sarcastic, negru-n cerul gurii şi bavard, cînd, de fapt, atît de grav în fiecare secvenţă derulată în filmul său straniu, ce atinge uneori tragismul prin intermediul metonimiei şi al deriziunii. Lucru pe care doar cîţiva dintre cei cu adevărat mari (nu neapărat poeţi galonaţi sau faime ale istoriilor literare) l-au mai reuşit atît de memorabil — de obsedant — în toată poezia românească recentă.”

Claudiu Komartin

Coperta_Coande_Blecher

 Un gînd al autorului:

„Am scris cartea asta timp de cinci ani, fără să mă gîndesc că o voi publica, iată, la exact 20 de ani de la debutul editorial. Atunci am publicat În margine şi mai cred şi azi, după ce am citit sute de poeţi şi chiar cărţi fără semnătură, că insul care scrie poezie este homo sacer al tuturor epocilor, excomunicatul, cel autodesemnat să provoace şi să ilustreze diferenţa, dincolo de lege şi totuşi înăuntrul ei: figura noastră în oglindă, aşa cum nu avem mereu puterea de a o recunoaşte. Aşa, poem după poem, am ajuns la concluzia „savantă” că doar la cinci ani putem fi cu adevărat poeţi, atunci când puterea noastră se uneşte, cum cerea Nietzsche, cu o altă putere şi făptuim cu adevărat totul. Ceea ce facem pe urmă este o transcriere palidă a acelei miresme unice.”

Nicolae Coande (n. 23 septembrie 1962), poet, eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Societăţii Române de Filosofie. Locuieşte în Craiova, unde propune întîlniri cu scriitori şi poeţi – pentru ca gustul literaturii şi aroma prieteniei să nu piară în oraş.

A debutat editorial cu placheta de poeme „În margine” (Ed. Ramuri, 1995), Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele de poezie „Fincler” (Ed. Ramuri, 1997), Premiul Filialei Craiova a U.S.R.; „fundătura homer” (Ed. Dacia, 2002), Premiul Uniunii Scriitorilor din România; „Folfa”, (Ed. Vinea, 2003); „Vînt, tutun şi alcool” (Ed. Brumar, 2008); „Femeia despre care scriu” (Ed. Măiastra, 2010), precum şi antologiile „VorbaIago” (Ed. Măiastra, 2012), „Persona” (Ed. Măiastra, 2013). Cea mai recentă carte de poezie, „Nu m-au lăsat să conduc lumea” a apărut în 20125 la Casa de editură Max Blecher. A scris şi cîteva cărţi de publicistică şi eseuri. Ultima, „Intelectualii români şi Curtea regelui”, a apărut în anul 2011 la Ed. „TracusArte”.

A fost, în ani pari, scriitor în rezidenţă în Germania şi Austria. Este prezent în antologii şi reviste literare din Germania, SUA, Belgia, Serbia, Franţa, Turcia, Albania, Slovenia.

Selectiv: Gefährliche Serpentinen – Rumänische Lyrik der Gegenwart (Druckhaus Verlag, Berlin, 1998), edited by Dieter Schlesak; Of Gentle Wolves (Calypso Editions, New York, 2011), translated and edited by Martin Woodside; The Vanishing Point that Whistles (Talisman Press, USA, 2011), edited by Paul-Doru Mugur, Adam Sorkin, and Claudia Serea.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.

Page 1 of 9212345...102030...Last »