O călătorie de la porţile închisorii până la Cannes sau sfârșitul verii lui 1989 în Cehoslovacia?
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-calatorie-de-la-portile-inchisorii-pana-la-cannes-sau-sfarsitul-verii-lui-1989-in-cehoslovacia/

Proiecţiile de film de la Centrul Ceh din această toamnă au ajuns la final. În ultima săptămână din acest sezon, luni, 3 decembrie, la ora 20:00, veţi putea urmări „Skokan”, povestea unui fost deţinut care începe o nouă viaţă, iar marţi, 4 decembrie, tot la ora 20:00, explorăm universul sumbru al animaţiei cehe „Alois Nebel”.

Un articol de Liliana Matei|29 noiembrie 2018

Luni urmărim călătoria lui Skokan, de la porţile închisorii până la Cannes. Întrebat dacă îşi percepe propriile filme mai degrabă ca documentare sau ficţiune, regizorul răspunde că „un film bazat pe scenariu şi pe colaborarea cu actori, sau non-actori, nu este un documentar. Skokan nu este un documentar, deşi reflectă realitatea şi psihologia unor non-actori, deoarece ei se angajează faţă de un cadru ficţional”. Petr Václav foloseşte tehnici specifice filmului documentar pentru a spune povestea unui bărbat proaspăt ieşit din închisoare, care lasă în urmă oarşul care l-a uitat şi îşi începe cariera muzicală.

Filmul de marţi începe la sfârşitul verii, în 1989. Alois Nebel (foto sus) este dispecer de tren într-o mică gară dintr-o regiune muntoasă, în apropiere de graniţa Cehoslovaciei. Este un om singuratic, preferând compania orarelor vechi în locul oamenilor şi apreciază liniştea gării goale – cu excepţia zilelor când se lasă ceaţa. Atunci halucinează, vede fantome şi umbre ale trecutului întunecat al regiunii, unde populaţia germană a fost supusă unor acte de răzbunare în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Alois este bântuit de aceste coşmaruri şi în final ajunge într-un sanatoriu. După câţiva ani este lăsat să plece, numai că între timp lumea din exterior s-a schimbat – Zidul Berlinului a căzut şi regimul comunist din Cehoslovacia a încetat.

Skokan

Între Skokan şi Alois Nebel putem explora diferite perspective ale revenirii în societate. Pentru Skokan, obstacolele sunt de natură socială – un fost deţinut de etnie romă, într-un context în care sărăcia şi prejudecăţile rasiale sunt la ordinea zilei, este nevoit să găsească soluţii de unul singur când lasă în urmă viaţa de până atunci. Între timp, Alois Nebel se confruntă cu un altfel de problemă – lumea a mers înainte în lipsa lui, dar trecutul continuă să-l bântuie şi este imposibil să îşi găsească locul în noua realitate.

Unde? La Centrul Ceh. Când? Luni, 3 decembrie (Skokan), şi marţi, 4 decembrie (Alois Nebel). Proiecţiile vor începe la ora 20.00, intrarea este liberă şi vinul fiert din partea caseir.

Centrul Ceh este un institut cultural ale cărui evenimente şi programe au ca scop nu doar familiarizarea publicului român cu societatea şi cultura cehă, ci, în primul rând, oferirea unui set de proiecte ce reflectă valori educative, artistice şi sociale, în Bucureşti şi în restul ţării, conectând publicul român la conţinut cultural de calitate, într-un context indie şi deschis.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.