O conversație despre o pasiune foarte înaltă. MONDIALUL Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-conversa%c8%9bie-despre-o-pasiune-foarte-%c3%aenalt%c4%83-mondialul-metropolis/

La întrebarea „cu ce rămânem” (variațiune: „ce rămâne după Mondial”), răspunsul este revoltător de simplu: cu nimic (nimic). Asta dacă vrem să nu ne păcălim în continuare că am văzut un unicorn alb în loc de un ponei rablagit. Fie el și spoit în roz.

“Unu-i meșter mondial / Kylian MBAPPE / A scos Franța la un dans / Pe Champs-Élysées...” (ultima strofă) / Ce-a fost mai greu, Mondialul rusesc, a trecut. Urmează o vară fierbinte cu seri lungi și șprițuri reci, în cinstea epigramistului Păstorel, cel care a inpsirat și această poezioară, de 14 strofe, în formă continuată.

Am mai scăpat de un mondial, spun cu uşurare, femeile din întreaga lume. Desigur există şi mici excepţii. Nu puteam începe altfel, decât uşor sexist, ultima notiţă despre un Campionat Mondial, care, din păcate, ne-a arătat cât de rasişti suntem noi, românii.

Dincolo de explicațiile care țin de conjunctură (un arbitraj favorabil în finală, un adversar mai obosit etc.), victoria Franței vine dintr-o cultură a construirii succesului.

Am un prieten care a văzut toate campionatele mondiale la televizor, de la 1966 încoace. Înainte să înceapă rusescul, am avut o discuție în care fiecare a spus, cu jumătate de gură, pe cine pariază. Eu am spus Franța, prietenul meu a spus Croația.

N-au mai rămas multe ore până la meciul pentru medalia de bronz: Belgia – Anglia (astăzi, de la ora 17.00). Și dacă unor concetățeni din urbea sa Mondialul din Rusia li s-a părut unul lung și plictisitor, domnul Spirache funţionar la prefectură, personaj compus din familie, slujbă şi cumsecădenie, iubitor de Premier League și susținător pătimaș al echipei lui Harry Kane,  Trippier și Dele Alli, nu împărtășește pe deplin această impresie.

Lumea întreagă este atentă la ce fac câţiva fotbalişti de top, dar nu e mai puţin adevărat că foarte mulţi oameni de pe această planetă au urmărit cu ”atenție și îngrijorare”, cum ar spune un președinte dâmbovițean, ce se întâmplă cu câțiva micuți sportivi din Thailanda.

(București, 2018, vara. O garsonieră modestă, într-un bloc cu bulină roșie. În fund, la dreapta, o ușă cu un poster uriaș ce-l înfățișează pe Majestatea Sa Regele (Gică Hagi). De-o parte și de alta a scenei, câte un fotoliu (vacant).

Ne aflăm pe buza semifinalelor, după ce am scăpat cu viaţă de sferturi. S-au produs câteva drame, la unele ne-am bucurat, la altele am râs copios.

Fotbalul se joacă în multe feluri. În penultimul sfert de finală, vom vedea două echipe care o fac mai mereu în felul lor. Suedia – Anglia este tipul de eveniment sportiv 2 în 1. Precum praful din plicurile care pretind că ar conține cafea instant.

Când am început eu să bat mingea pe maidan, cel mai mare jucător al lumii era Pele. Până și televiziunea română a dat meciul lui de retragere, cel dintre NY Cosmos și Santos. Am învățat ce înseamnă să centrezi cu efect maxim, cu exteriorul, cu cele mai mici trei degețele ale piciorului, dintr-un filmuleț demonstrativ cu același Edson Arantes do Nascimento.

Șase meșteri mondiali / Au muncit pe brânci / RADAMEL a suspinat / Și-au rămas doar cinci... Ca să nu-l fure somnu’ în “optimi”, cronicarul Pantacruel a băut un vin vechi de pe vremea faimosului epigramist Păstorel, suficient pentru ca Mondialul Metropolis să alunece molatic către un ghiers în formă continuată (precum infracţiunile din Codul Penal)

UIltima impresia a optimilor a fost bună, având în vedere suspansul loviturilor de departajare de la finalul duelului Anglia - Columbia.

Au trecut câteva zile de când n-am mai primit vești de la fratele nostru Gogol, cel care ne trimisese câteva însemnări în prima parte a Mondialului. Avem totuși ceva de Nicolai Vasilievici, o fotografie inedită, realizată duminică, la Teatrul Balșoi, în timpul spectacolului „Raymonda”...

Șase meșteri mondiali / Suceau babaroase / LUKAKU a dat mai mare / Și-au rămas tot șase... Ca să nu-l fure somnu’ în “optimi”, cronicarul Pantacruel a băut un vin vechi de pe vremea faimosului epigramist Păstorel, suficient pentru ca Mondialul Metropolis să alunece molatic către un ghiers în formă continuată (precum infracţiunile din Codul Penal)

Ca să nu-l mai fure somnu' și-n "optimile" din seara asta, cronicarul Pantacruel a băut un vin vechi de pe vremea faimosului epigramist Păstorel, suficient ca Mondialul Metropolis să alunece molatic către un ghiers în formă continuată (precum infracţiunile din Codul Penal)

Două echipe care porneau drept favorite în confruntările de ieri, au fost mai fricoase decât prevede legea fotbalului. Au trăit mari emoții, una a scăpat (Croația), una s-a apucat de bagaje (Spania).

Se zice că jurnaliștii francezi, epuizând oricum epitetele ornante la adresa golului marcat Argentinei de Benjamin Pavard, ar fi inventat un verb (că oricum le era la îndemână dat fiind specificul jobului).