„O listă foarte completă” sau „O listă completă”. Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-lista-foarte-completa-sau-o-lista-completa-cum-e-corect/

E vremea lui „cel mai”, asta e limpede. După luni de autoizolare, ca măsură de prevenire a răspândirii noului coronavirus, românii şi nu doar ei şi-au pierdut răbdarea.

Un articol de Monica Andronescu|21 iulie 2020

„Cea mai teribilă perioadă trăim”, auzi la intrarea în piață, după ce ți se măsoară temperatura. Și „cel mai extraordinar” este că, totuși, frica tot nu a pus stăpânire pe oameni așa cum ar cere-o pericolul. „O listă foarte completă a măsurilor de prevenție e lipită la intrare”, ne spune grav domnul de la pază. Carevasăzică, informați-vă, respectați măsurile și viitorul e asigurat! „Da’ știți ce e mai mortal?” întreabă în piață o vânzătoare dornică de vorbă și supărată pe masca obligatorie. Nu, nu știm, dar vrem să știm, mai începe vorbă. „Cel mai mortal e că mor oameni cu zile, că nu-i primesc în spitale.” Da, tot ce se poate, de vreme ce e „cea mai teribilă perioadă”. Superlativele sunt în jurul nostru sau, de fapt, în noi. Pentru mulți dintre noi, totul e un superlativ și mai mult nu se poate. Nu curge sânge, recunoaștem, numai că nu totul are superlativ, pentru că nu orice „se pretează la” superlativ.

Să luăm, bunăoară, un exemplu, foarte cunoscut, explicat și răsexplicat, dar care are tăria buruianei – îl smulgi, dar el crește la loc. „O listă foarte completă”, a măsurilor, și a orice altceva, pur și simplu n-ar trebui să existe. E suficient „o listă completă” și nici nu e nevoie de altceva. De ce?

E simplu. Și în limba română există, cum e firesc și logic, o serie de adjective care nu au grad de comparație, pentru că sensul pe care îl exprimă nu suportă comparația. Unele, fiindcă provin din cuvinte din latină care exprimă ele însele un grad de comparație: „optim”, „extrem”, „maxim”, „minim” etc. Așadar, „cel mai optim sistem” sau „Cum declarăm veniturile cât mai optim pentru noi”, cum citim într-un titlu din ziarul „România liberă”, sunt exprimări incorecte. Dacă verificăm în DEX sensul lui „optim”, descoperim că el este „cel mai bun” și „foarte bun”. „Cel mai optim” ar fi, prin urmare, un pleonasm cât se poate de clar.

Alte adjective nu au grad de comparație deoarece exprimă însușiri și calități care nu pot fi comparate: „unic”, „principal”, „întreg” etc. Lor li se adaugă și „complet”, un cuvânt atât de simplu, atât de uzual și atât de chinuit de vorbitori… Deși se învață la școală regimul lui, deși ne apare la nenumărate examene de ani întregi, „complet” dă piept cu încăpățânarea celui care-l manevrează și care vrea, emfatic, „o listă foarte completă”. Și cine stă în calea lui? „Complet” în sine. Adjectivul este definit în DEX: „care conține tot ceea ce trebuie”, adică sinonim cu „deplin, desăvârșit, întreg”.  O listă „foarte completă” ar fi, simplu, o listă „foarte deplină” sau „foarte întreagă”, nu-i așa?

Pleonasmul ne paște, știm, peste tot. Nu scăpăm de el – e rezistent și încăpățânat. Pentru că și vorbitorii sunt ființe încăpățânate, care se lasă adesea duse de valul… cuvintelor și, de asemenea, de valul… nepăsării.

20
/05
/20

Nu, nu vă gândiți la cine știe ce îndrăzneală! Suntem într-un moment de criză neprevăzută și mai totul devine imprevizibil, o criză care ne cuprinde pe fiecare în tentaculele ei, ca o caracatiță. Brusc, s-au schimbat multe și viitorul nu se mai lasă planificat. Nu sunt vremuri de făcut mari planuri, ba nici mici planuri. Vacanța, de exemplu, pare un vis frumos, dar nu ușor de atins.

23
/01
/20

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

06
/08
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

14
/12
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

Pagina 1 din 41234