O noapte, o curvă, o conștiință, o spovedanie
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noapte-o-curva-o-constiinta-o-spovedanie/

Se joacă la Teatrul de Artă din oraşul Bucureşti spectacolul “O noapte pe dos” (după un text de Xavier Durringer), în regia lui Tudor Țepeneag, cu Marcela Motoc şi George Constantinescu.

Un articol de Andrei Crăciun|17 noiembrie 2016

Teatrul de Artă din București este acel loc în care chiar se mai încearcă arta în teatru, să nu vi se pară puțin lucru. Merg cu plăcere, cu nostalgie, acolo. Nu e un teatru mare, fără să fie, însă, deloc mic. E un teatru intim, în care se poate spune o poveste, iar povestea aceea se poate să îți intre în inimă și să călătorească apoi, așa, în inima ta, pe bulevardele și pe străzile mici și pe ulițele orașului, până la sfârșitul nopților.

Iar O noapte pe dos spune o întâlnire veche, dacă nu cea mai veche: întâlnirea dintre o prostituată și un client, în pragul miezului unei nopți. Numai că de data aceasta clientul nu va face așa cum fac clienții, și nici prostituata nu se va prostitua. Va fi altfel, va fi cu totul altfel. Se vor spune cuvinte despre singurătate și despre frică și despre ceea ce lipsește. Întotdeauna lipsește ceva. Întotdeauna e un gol.

Actorii își fac rolurile fără să le poți aduce, justificat, reproș (am reținut figura lui George Constantinescu, băiatul ăsta are exact fața care trebuie!), povestea e puternică iar ei o fac și mai puternică. Este povestea unui mâine care – îndeobște – nu vine. Și nu e vorba doar de bunele curve și de cei care le frecventează, e vorba de viețile noastre, în care femeile și bărbații pleacă în zori, într-un marș al rușinii, e vorba de toate sâmbetele astea în care ne înghesuim visele și deznădejdea, căutând posibilitatea unei mângâieri.

Și mai e și ce observă Xavier Durringer: că o singură frază poate schimba totul. Și, știți ce? Fraza aceea întotdeauna se spune. Nu are cum să nu se spună.

O noapte pe dos îți aduce tristețe în suflet, dar și lacrimă pe obraz îți aduce, dar și surâs, ba chiar și râsul deplin. O noapte pe dos este un spectacol important tocmai pentru că nu își face o ambiție din a fi important, nu pretinde nicio clipă că va schimba lumea, că – gata! – stă pământul după reprezentați, nu.

O noapte pe dos e întocmai ca viața noastră, mică, neînsemnată, cu tot timpul care trece, cu toate regretele și cu toată nebunia.

O noapte pe dos se tot joacă prin lume, de la Moscova la New York. Durringer are apetit pentru universalitate. Și cine, domnilor, cu adevărat, nu se poate vedea acolo, la picioarele unei curve, vorbind despre viața noastră așa cum numai unui străin, într-o noapte, îi poți vorbi?

Cine are și cine nu are dreptare în această piesă? Dar ce importanță are? De ce trebuie să aibă totuși cineva dreptate? Nu asistăm la o întrecere, ci la o confesiune.

Și până la urmă, să știți, e adevărat, curvele, nu preoții, nu pastorii, nu rabinii, nu altcineva, au auzit – în trecerea timpului – cele mai sincere, cele mai patetice, cele mai groaznice spovedanii.

O noapte pe dos este un spectacol despre conștiință. Contează.

 



25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.