O nouă atracție în oraș. Muzeul Kitsch-ului din București
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noua-atractie-in-oras-muzeul-kitsch-ului-din-bucuresti/

Din 5 mai, bucureştenii şi turiştii au la dispoziţie o nouă destinaţie muzeală, dedicată de această dată kitsch-ului românesc. Ea include aproximativ 200 de exponate şi poate fi vizitată în Strada Covaci nr. 6 din Centrul vechi al Capitalei.

Un articol de Petre Ivan|4 mai 2017

Noul muzeu de tip boutique se află la al doilea etaj al imobilului din Strada Covaci nr. 6 și, pe lângă sala ce găzduiește expoziția permanentă, include și o galerie unde artiștii își pot expune lucrările.

Fie că e vorba de peștele de cristal pus pe mileu, de bibelouri din perioada comunistă sau de carpete cu Răpirea din serai, cele peste 200 de exponate compun o imagine de ansamblu a kitsch-ului românesc. Aceasta poate fi dedusă și din cele șapte categorii în care au fost împărțite obiectele: Dracula, religie, comunism, design interior, gypsy, modern și make your own kitsch.

Exponatele provin din colecția personală a proprietarului Muzeului Kitsch-ului, Cristian Lica, realizată de-a lungul unor ani buni cu ajutorul consignațiilor, târgurilor de profil și altor colecționari și îmbogățită recent cu numeroase artefacte. Investiția lui în noua destinație culturală se ridică la peste 15.000 de euro.

Prețul unui bilet este de 30 de lei. „Pentru cetățenii români aplicăm o reducere de o treime din solidaritate cu faptul că ei sunt expuși la kitsch-ul din jurul lor în fiecare zi.

Contravaloarea biletului de intrare se situează în zona inferioară a marjelor de preț practicate de muzeele boutique din lumea largă”, a declarat Cristian Lică.

„În materie de kitsch, sunt și eu diletant, la fel că toți ceilalți. Nu cred că există specialiști în kitsch pentru că nu este o știință. Voi ține cont de feedback-urile și ratingurile vizitatorilor pentru a face schimbări sau pentru a îmbogăți colecția de exponate”, precizează proprietarul Muzeului Kitsch-ului.

Cât despre galerie, Cristian Lică subliniază că „Orice artist român care va vrea să expună în galeria de Kitsch Art de la etaj este binevenit. Nu există decât o singură limitare: lucrările să fie kitschoase! ”

Muzeu Kitsch 1 Muzeu Kitsch 2 Muzeu Kitsch 3 Muzeu Kitsch 4 Muzeu Kitsch 5

Foto: Muzeul Kitsch-ului din București – facebook

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?