O nouă expoziţie la Future Museum: Our story is better than yours
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noua-expozitie-la-future-museum-our-story-is-better-than-yours/

Centrul Ceh redeschide galeria de artă Future Museum, vineri, 6 iulie, de la ora 18:00, cu expoziţia artistitului Vilmos Koter, „Our story is better than yours”.

Un articol de Liliana Matei|3 iulie 2018

Expoziţia solo a artistului Vilmos Koter este compusă din două lucrări create special pentru Future Museum: Plaything of power, o instalaţie de 3,5 metri şi două fotografii care formează lucrarea What if …?.

Expoziţia reprezintă modul în care Koter creează, fiind o prelungire a lucrărilor sale anterioare, bazate pe gesturi minimaliste şi comentarii vizuale asupra lumii înconjurătoare şi problemelor sociale cu care ne confruntăm.

Vilmos Koter vine din oraşul Miercurea Ciuc (Csíkszereda), care se află într-o zonă bilingvă numită Székelyföld sau Ţinutul Secuiesc. Situată în centrul României, această zonă este populată de majoritatea secuilor de pe teritoriul ţării, ei fiind un grup etnic maghiar distinct. Crescând şi locuind în această zonă, Koter se foloseşte de arta sa pentru a interpreta subtil problemele cu care se confruntă locuitorii acestui teritoriu.

Plaything of power se referă la multiplele straturi care formează relaţia de lungă durată dintre români şi secui şi la tensiunea care este întreţinută de ambele grupuri. Cum este şi în cazul altor naţionalităţi cum ar fi scoţienii, bascii, catalanii sau kurzii, dorinţa de a avea o anumită autonomie se găseşte şi în cazul secuilor, autonomie care le-a fost promisă cu ocazia Marii Uniri din 1918. Ca să poată lupta pentru cauza secuilor, un simbol vizual unificator a fost strategic necesar. Aşadar, steagul secuiesc a apărut ca formă de reprezentare a Consiliului Naţional Secuiesc, o platformă politică care promovează autonomia secuilor. Steagul a prins popularitate, iar în prezent este arborat de faţadele a sute de locuinţe. Din punctul de vedere al secuilor, ceea ce simt că le lipseşte este certitudinea autonomiei sau dreptul de a fi ei înşişi. Pe de altă parte, creşterea fricii în rândul românilor ridică problema posibilităţii separatismului, chiar dacă, în calitate de parte privilegiată – partea care o constrânge pe cealaltă – românii refuză să includă steagul secuiesc, ca simbol al acestui grup etnic, în contextul clădirilor oficiale, spre exemplu. Această problemă, aparent fără sfârşit, a stat la baza multor conflicte de-a lungul secolelor. Cum ar putea fi rezolvată?

A doua parte componentă a expoziţiei, What if …?, analizează momentul apariţiei steagului secuiesc în cadrul masivelor proteste #rezist care au loc în Piaţa Victoriei, în Bucureşti. Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci este posibil ca mişcarea #rezist să fie coerentă cu iniţiativa maghiară? Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci pot fi adevărate acuzaţiile conform cărora Soroş susţine aceste mişcări civice? De ce prezenţa acestui steag este ofensatoare în acest context, pe când prezenţa altor steaguri nu? Această parte a expoziţiei ridică astfel de întrebări care provoacă privitorul să dea propriile răspunsuri, în funcţie de părerile şi cunoştinţele fiecăruia.

Astfel, Our story is better than yours aduce la suprafaţă câteva problematici controversate care pot fi invizibile unora dintre noi, în prim plan fiind alteritatea oamenilor care trăiesc în acelaşi spaţiu, în timp ce experimentează, într-o multitudine de moduri, preocupări legate de a fi cu, în mijlocul sau fără o minoritate etnică. Poate că nu este vorba despre cine are dreptate şi cine nu, ci tocmai despre a înţelege povestea dintr-un unghi diferit, unul care implică aspectele umane ale situaţiei, alături de înţelegerea conceptului de diversitate.

Vilmos Koter a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Expoziţiile şi proiectele sale anteriaore includ: Altart, Cluj-Napoca, România (2017); Žagarė Fringe Festival, Lituania (2017); Korean Cultural Center, Budapesta, Ungaria (2017); GNAP Eastern Europe, Lăzarea, România (2017); Simultan, Timișoara, România (2017); tranzit.ro, Bucureşti, România (2016); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2016); Caucasus–Balkan Express, Bozar, Bruxelles, Belgia (2016); Caucasus–Balkan Express, Ljubljana, Slovenia (2015); Seoul, Coreea de Sud (2015); Pulzus Art Camp, Odorheiu Secuiesc, România (2015); Szatyor Bar and Gallery, Budapesta, Ungaria (2015); Altart, Cluj-Napoca, România (2014); HAU, Berlin, Germania (2014); Festival Temps D’Images, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, România (2014); m21 Gallery, Pécs, Ungaria (2014); Magma, Sfântu Gheorghe, România (2014); Megyeháza Gallery, Miercurea-Ciuc, România (2013); Guangzhou, 53 Art Museum, China (2013); Wongol, Coreea de Sud (2013); Siló, Miercurea-Ciuc, România (2012); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2012); Csíki Székely Museum, Miercurera-Ciuc, România (2009); Art-Mill, Szentendre, Ungaria (2009); Partapur, Banswara, India (2008); Míves House, Sfântu Gheorghe, România (2008); Geumgang Nature Art Pre-Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2007); Mirtill – audio-visual performance, Gödör Club, Budapesta, Ungaria (2007); Binar Centre for Digital Culture, Cluj-Napoca, România (2006); Teatrul Masca, Bucureşti, România (2006); Future House, Budapesta, Ungaria (2005); Tranzit House, Cluj-Napoca, România (2004); Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucharest, România (2003); Ataş Gallery, Cluj-Napoca, România (2002).

Eveniment organizat de Future Museum (Centrul Ceh Bucureşti), cu sprijinul Institutului Balassi din Bucureşti şi al Budweiser Budvar.

 

Eveniment Facebook aici.

Foto: Centrul Ceh

14
/02
/24

Celebrul musical FAMILIA ADDAMS semnat de Răzvan Mazilu la Teatrul EXCELSIOR din București va avea două reprezentații în exclusivitate la Craiova. Evenimentele sunt programate marți, 27 martie și miercuri, 28 martie 2024 de la ora 19:00 și vor avea loc în Sala “Amza Pellea” a Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

14
/02
/24

În data de 2 martie la Timișoara (Filarmonica Banatul Timișoara – Sala Capitol), 14-16 martie la București (Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”), 23-24 martie la Cluj-Napoca (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”) și pe 5 aprilie la Iași (Sala Eduard Caudella, Casa Alecu Balș), vor avea loc audiții pentru admiterea celor mai talentați tineri muzicieni în Orchestrele Naționale de Tineret ale României, la care sunt invitaţi atât actuali membri ai ansamblurilor, cât şi aspiranţii la acest statut, scopul acestor audiţii fiind reconfigurarea acestor orchestre.

14
/02
/24

Institutul Cultural Român și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează, în perioada 18 februarie – 3 martie 2024, expoziția „Masa tăcerii”, proiect ce aduce în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de Institutul Cultural Român.

12
/02
/24

La început de primăvară, Opera Națională București propune publicului spectacolul „Carmen” de Georges Bizet în dublă reprezentație, pe 1 și 3 martie, cu o distribuție de excepție: mezzosoprana Ruxandra Donose invitată în rolul titular, tenorul Ramón Vargas invitat în rolul Don José, baritonul Mihai Damian invitat în rolul Escamillo. În rolul Micaela va evolua soprana Operei Marta Sandu Ofrim. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.