O nouă expoziţie la Future Museum: Our story is better than yours
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noua-expozitie-la-future-museum-our-story-is-better-than-yours/

Centrul Ceh redeschide galeria de artă Future Museum, vineri, 6 iulie, de la ora 18:00, cu expoziţia artistitului Vilmos Koter, „Our story is better than yours”.

Un articol de Liliana Matei|3 iulie 2018

Expoziţia solo a artistului Vilmos Koter este compusă din două lucrări create special pentru Future Museum: Plaything of power, o instalaţie de 3,5 metri şi două fotografii care formează lucrarea What if …?.

Expoziţia reprezintă modul în care Koter creează, fiind o prelungire a lucrărilor sale anterioare, bazate pe gesturi minimaliste şi comentarii vizuale asupra lumii înconjurătoare şi problemelor sociale cu care ne confruntăm.

Vilmos Koter vine din oraşul Miercurea Ciuc (Csíkszereda), care se află într-o zonă bilingvă numită Székelyföld sau Ţinutul Secuiesc. Situată în centrul României, această zonă este populată de majoritatea secuilor de pe teritoriul ţării, ei fiind un grup etnic maghiar distinct. Crescând şi locuind în această zonă, Koter se foloseşte de arta sa pentru a interpreta subtil problemele cu care se confruntă locuitorii acestui teritoriu.

Plaything of power se referă la multiplele straturi care formează relaţia de lungă durată dintre români şi secui şi la tensiunea care este întreţinută de ambele grupuri. Cum este şi în cazul altor naţionalităţi cum ar fi scoţienii, bascii, catalanii sau kurzii, dorinţa de a avea o anumită autonomie se găseşte şi în cazul secuilor, autonomie care le-a fost promisă cu ocazia Marii Uniri din 1918. Ca să poată lupta pentru cauza secuilor, un simbol vizual unificator a fost strategic necesar. Aşadar, steagul secuiesc a apărut ca formă de reprezentare a Consiliului Naţional Secuiesc, o platformă politică care promovează autonomia secuilor. Steagul a prins popularitate, iar în prezent este arborat de faţadele a sute de locuinţe. Din punctul de vedere al secuilor, ceea ce simt că le lipseşte este certitudinea autonomiei sau dreptul de a fi ei înşişi. Pe de altă parte, creşterea fricii în rândul românilor ridică problema posibilităţii separatismului, chiar dacă, în calitate de parte privilegiată – partea care o constrânge pe cealaltă – românii refuză să includă steagul secuiesc, ca simbol al acestui grup etnic, în contextul clădirilor oficiale, spre exemplu. Această problemă, aparent fără sfârşit, a stat la baza multor conflicte de-a lungul secolelor. Cum ar putea fi rezolvată?

A doua parte componentă a expoziţiei, What if …?, analizează momentul apariţiei steagului secuiesc în cadrul masivelor proteste #rezist care au loc în Piaţa Victoriei, în Bucureşti. Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci este posibil ca mişcarea #rezist să fie coerentă cu iniţiativa maghiară? Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci pot fi adevărate acuzaţiile conform cărora Soroş susţine aceste mişcări civice? De ce prezenţa acestui steag este ofensatoare în acest context, pe când prezenţa altor steaguri nu? Această parte a expoziţiei ridică astfel de întrebări care provoacă privitorul să dea propriile răspunsuri, în funcţie de părerile şi cunoştinţele fiecăruia.

Astfel, Our story is better than yours aduce la suprafaţă câteva problematici controversate care pot fi invizibile unora dintre noi, în prim plan fiind alteritatea oamenilor care trăiesc în acelaşi spaţiu, în timp ce experimentează, într-o multitudine de moduri, preocupări legate de a fi cu, în mijlocul sau fără o minoritate etnică. Poate că nu este vorba despre cine are dreptate şi cine nu, ci tocmai despre a înţelege povestea dintr-un unghi diferit, unul care implică aspectele umane ale situaţiei, alături de înţelegerea conceptului de diversitate.

Vilmos Koter a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Expoziţiile şi proiectele sale anteriaore includ: Altart, Cluj-Napoca, România (2017); Žagarė Fringe Festival, Lituania (2017); Korean Cultural Center, Budapesta, Ungaria (2017); GNAP Eastern Europe, Lăzarea, România (2017); Simultan, Timișoara, România (2017); tranzit.ro, Bucureşti, România (2016); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2016); Caucasus–Balkan Express, Bozar, Bruxelles, Belgia (2016); Caucasus–Balkan Express, Ljubljana, Slovenia (2015); Seoul, Coreea de Sud (2015); Pulzus Art Camp, Odorheiu Secuiesc, România (2015); Szatyor Bar and Gallery, Budapesta, Ungaria (2015); Altart, Cluj-Napoca, România (2014); HAU, Berlin, Germania (2014); Festival Temps D’Images, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, România (2014); m21 Gallery, Pécs, Ungaria (2014); Magma, Sfântu Gheorghe, România (2014); Megyeháza Gallery, Miercurea-Ciuc, România (2013); Guangzhou, 53 Art Museum, China (2013); Wongol, Coreea de Sud (2013); Siló, Miercurea-Ciuc, România (2012); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2012); Csíki Székely Museum, Miercurera-Ciuc, România (2009); Art-Mill, Szentendre, Ungaria (2009); Partapur, Banswara, India (2008); Míves House, Sfântu Gheorghe, România (2008); Geumgang Nature Art Pre-Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2007); Mirtill – audio-visual performance, Gödör Club, Budapesta, Ungaria (2007); Binar Centre for Digital Culture, Cluj-Napoca, România (2006); Teatrul Masca, Bucureşti, România (2006); Future House, Budapesta, Ungaria (2005); Tranzit House, Cluj-Napoca, România (2004); Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucharest, România (2003); Ataş Gallery, Cluj-Napoca, România (2002).

Eveniment organizat de Future Museum (Centrul Ceh Bucureşti), cu sprijinul Institutului Balassi din Bucureşti şi al Budweiser Budvar.

 

Eveniment Facebook aici.

Foto: Centrul Ceh

16
/04
/21

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect de recuperare a producției culturale queer din ultimii 20 de ani, care se axează pe trei direcții: arte vizuale, arte performative și literatură. TRIUMF AMIRIA este un efort de diseminare extinsă a culturii queer locale, care își propune în același timp să identifice mai multe direcții pentru viitorul producției culturale queer.

05
/04
/21

În aşteptarea întâlnirii cu publicul, spectacolul „Maria Tănase. O poveste”, pus în scenă de regizoarea Carmen Lidia Vidu la Teatrul de Stat din Constanţa, şi-a avut repetiţia generală, într-un weekend înnorat şi friguros. O vreme ce poate amplifica dezolarea pe care i-o sugerează unui nou-venit multe din clădirile în paragină din centrul oraşului.

02
/04
/21

Ambasada Spaniei la Bucureşti organizează, în colaborare cu Muzeul Naţional Prado din Madrid şi cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi al Consulatului onorific al Spaniei la Cluj-Napoca, expoziţia fotografică „Muzeul Prado iese în stradă”.

29
/03
/21

După expoziții care-au atras atenția în 2020, precum „Woman Unchained“, by Irina Greciuhina, „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului, și „The Severed Garden“, by Vadim Creţu, spațiul expozițional Arbor.art.room propune, începând de săptămâna aceasta, o nouă expoziție, de această dată deschizându-se spre domeniul „artei conceptuale“.

28
/03
/21

Primăvara aduce, săptămânal, la TVR 3, peste 40 de ore de programe culturale. Sezoane noi ale emisiunilor consacrate, dar şi producţii realizate în premieră vă aşteaptă din 29 martie, la TVR 3.