„O poveste de dragoste, Lindenfeld”. Cinema împăiat
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-poveste-de-dragoste-lindenfeld-cinema-impaiat/

CRONICĂ DE FILM. Cel mai recent lungmetraj de ficţiune al surprinzător de prolificului regizor Radu Gabrea, „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, este ca o creatură împăiată: de la distanţă pare un film promiţător, dar, privit de aproape, lipsa naturaleţii şi a ritmului lasă o impresie pregnantă de dezamăgire.

Un articol de Ionuţ Mareş|20 iunie 2014

Introducând formularea „o poveste de dragoste” încă din titlul noului său film, Radu Gabrea, interesat în ultimul deceniu de documentare, ecranizări, istorie și problema minorităților etnice din România, își marchează de la început distanțarea față de romanul inspirator.

Apărută acum câțiva ani, cartea lui Ioan T. Morar desfășura o panoplie complexă de personaje și miza în primul rând pe ideea de farsă, de potemkiniadă, pe modul în care realitatea și ficțiunea se influențează și amestecă reciproc până la indistincție. Literatura permite o astfel de libertate, de fantazare, care întâlnește însă mult mai multe obstacole în film, în special într-unul românesc, inevitabil cu finanțare redusă.

O primă variantă a scenariului fusese scrisă de prozatorii (și scenariștii de ocazie) Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu. Nemulțumit de versiunea primită, pe care a considerat-o, așa cum a mărturist, nefuncțională pentru că avea prea multe personaje, Radu Gabrea îl cooptează alături de el la rescrierea scenariului pe Adrian Lustig, exersat în ultimii ani în contribuții la filme îndoielnice precum „Nunta mută”, „Poker”, „Ultimul corupt din România”, „Puzzle” sau „Funeralii fericite”.

Însă tocmai înclinația de până acum a lui Lustig, fie ea și puternic discutabilă, spre comedie (facilă), carnavalesc și grotesc este estompată până aproape de dispariție în „O poveste de dragoste, Lindenfeld”. Deși nu renunță de tot la ideea centrală a romanului – refacerea de fațadă și repopularea de conjunctură a unui sat din Banatul românesc pentru a întreține iluziile unui milionar german revenit la locul copilăriei și tinereții -, aceasta este periferică și superficial executată, prin introducerea forțată a unui regizor provincial (Mircea Diaconu), angajat de oamenii magnatului pentru a se ocupa de falsa reconstruire a Lindenfeld-ului.

Gabrea reduce drastic numărul de personaje, transformându-l pe bătrân, Ulli (interpretat de Victor Rebengiuc), în protagonist și punându-l să se reîntâlnească, în sat, cu iubirea din tinerețe, Helga (o Victoria Cociaș îmbătrânită prin machiaj). O iubire care la vremea ei nu s-a mai împlinit prin căsătorie și nici măcar printr-un act sexual, pentru că tânăra Helga (debutanta și expresiva Ioana Bugarin) este luată prizonieră de sovietici, alături de alți etnici germani, direct de pe un câmp de floarea-soarelui (bucolic filmat de directorul de imagine George Dăscălescu), în timp ce tânărul Ulli (Horațiu Covlescu) se ascunde și scapă.

Scena este livrată sub forma convențională a unui flashback (primul dintr-un șir) pe care îl are bătrânul Ulli, ce începe să întâmpine tot mai accentuate probleme cu memoria, așa cum îi explică și medicul său (Ion Caramitru, într-o scurtă și inedită apariție).

Tema memoriei și a slăbirii acesteia în timp, atât uman, cât și în plan istoric, se dorește a fi centrală în film, însă tratarea ei nu are suficientă vigoare.

Geografia satului, fie ea și plăpândă, este nesatisfăctor fructificată în a reda decăderea, în timp ce scenele de interior, filmate în studio, au amprenta unei producții marca Hallmark – o imagine curată, chiar calofilă, dar lipsită de viață, de emoție, de forța sugestiei (străduințele evidente ale actorilor și muzica inspirată a lui Pachelbel, compozitor german de secol XVII, nu compensează acest gol).

Dincolo de cusăturile nepotrivite la nivelul scenariului (așa cum sunt momentele de butaforie, a căror justificare dramaturgică este anemică, iar punerea lor în scenă fușărită), filmul suferă în primul rând din cauza montajului, tânjind după un ritm care să-l scoată din amorțeala și toropeala în care se complace.

Distribuit de Ecran Cinema Management, „O poveste de dragoste, Lindenfeld” poate fi văzut pe marile ecrane începând din 20 iunie.

INFO

O poveste de dragoste, Lindenfeld (România, 2014)

Regia: Radu Gabrea

Cu: Victor Rebengiuc, Victoria Cociaș

Rating: ●○○○○

 

Foto: Adi Marineci

03
/08
/20

Parte a secţiunii pe care Festivalul Internaţional de Film Transilvania i-o dedică lui Federico Fellini la 100 de ani de la naştere, expoziţia de fotografie „Lights on! Fellini’s 8 ½”, disponibilă pe parcursul TIFF la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, surprinde momente din timpul realizării marelui film din 1963.

03
/08
/20

Ajuns deja la a treia ediție, festivalul Cinemascop își așteaptă vizitatorii până pe 5 august, în Grădina de vară din Eforie Sud. Aceasta a fost redeschisă în 2018, după o perioadă de 14 ani de abandon, iar localnicii și turiștii au avut ocazia să participe la proiecții de filme europene și alte activități culturale și educative în timpul primelor două ediții.

01
/08
/20

Organizat în acest an exclusiv în aer liber, în 13 locații din Cluj-Napoca și din împrejurimi, Festivalul Internațional de Film Transilvania și-a deschis porțile cu trei proiecții sold-out ale comediei romantice La Belle Époque/ Cei mai frumoși ani (r. Nicolas Bedos), în Piața Unirii, USAMV și Báthory.

01
/08
/20

Aplaudați pe scenele teatrelor din întreaga țară, 10 actori talentați, care nu au avut încă șansa de a se afirma în lumea filmului, vor ajunge față în față cu profesioniștii din domeniul cinematografiei, la cea de-a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.

31
/07
/20

„Femei obișnuite/ Simple Women”, debutul în lungmetraj al regizoarei italiene Chiara Malta, co-produs de Ada Solomon și cu actrița americană de origine română Elina Löwensohn în distribuție, va avea avanpremiera națională în cadrul celei de-a 19-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania – TIFF.

30
/07
/20

Caro Cultura este un proiect independent, pornit din dragoste pentru artă, care își propune să contribuie activ la reconstrucția culturală a Bucureștiului. Cu o istorie de 25 de ani în peisajul bucureștean, Hotelul Caro s-a implicat activ atât în proiecte culturale, cât și în proiecte educaționale.

29
/07
/20

Într-o perioadă în care pandemia de coronavirus închide tot mai multe granițe, Itinerama își duce publicul în vacanță. Cu un nou nume care îi definește procesul de maturizare și forțe proaspete, echipa festivalului a pregătit filme de călătorie cu dublu rol: cel de a alina dorul de ducă și de a îmbogăți lista de destinații a pasionaților de aventuri.

27
/07
/20

Realizat la secția germană a Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu şi transmis pe platforma TNRS – Scena Digitală, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol hibrid conceput special pentru online, iar adaptarea la mediul virtual este una firească şi inspirată.

27
/07
/20

Cineastul Cristi Puiu face parte din juriul internațional al ediției cu numărul 77 a prestigiosului Festival Internațional de Film de la Veneția, care se va desfășura între 2 și12 septembrie 2020, potrivit organizatorilor evenimentului. Președinta juriului este în acest an celebra actriță Cate Blanchett.

24
/07
/20

Debutul în regie al directorului de imagine Tudor Platon, documentarul „Casa cu păpuși”/ „House of Dolls”, va avea premiera internațională, luna viitoare, la Sarajevo International Film Festival (14-21 august 2020).

23
/07
/20

INEDIT Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” lansează proiectul „Arhiva Activă”, un amplu proces de digitalizare și de restaurare a întregii arhive de filme studențești pe suport de 16 și 35mm, care cuprinde aproximativ 2.000 de titluri.

Pagina 1 din 26612345...102030...Ultima »