„O poveste de dragoste, Lindenfeld”. Cinema împăiat
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-poveste-de-dragoste-lindenfeld-cinema-impaiat/

CRONICĂ DE FILM. Cel mai recent lungmetraj de ficţiune al surprinzător de prolificului regizor Radu Gabrea, „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, este ca o creatură împăiată: de la distanţă pare un film promiţător, dar, privit de aproape, lipsa naturaleţii şi a ritmului lasă o impresie pregnantă de dezamăgire.

Un articol de Ionuţ Mareş|20 Iunie 2014

Introducând formularea „o poveste de dragoste” încă din titlul noului său film, Radu Gabrea, interesat în ultimul deceniu de documentare, ecranizări, istorie și problema minorităților etnice din România, își marchează de la început distanțarea față de romanul inspirator.

Apărută acum câțiva ani, cartea lui Ioan T. Morar desfășura o panoplie complexă de personaje și miza în primul rând pe ideea de farsă, de potemkiniadă, pe modul în care realitatea și ficțiunea se influențează și amestecă reciproc până la indistincție. Literatura permite o astfel de libertate, de fantazare, care întâlnește însă mult mai multe obstacole în film, în special într-unul românesc, inevitabil cu finanțare redusă.

O primă variantă a scenariului fusese scrisă de prozatorii (și scenariștii de ocazie) Lucian Dan Teodorovici și Florin Lăzărescu. Nemulțumit de versiunea primită, pe care a considerat-o, așa cum a mărturist, nefuncțională pentru că avea prea multe personaje, Radu Gabrea îl cooptează alături de el la rescrierea scenariului pe Adrian Lustig, exersat în ultimii ani în contribuții la filme îndoielnice precum „Nunta mută”, „Poker”, „Ultimul corupt din România”, „Puzzle” sau „Funeralii fericite”.

Însă tocmai înclinația de până acum a lui Lustig, fie ea și puternic discutabilă, spre comedie (facilă), carnavalesc și grotesc este estompată până aproape de dispariție în „O poveste de dragoste, Lindenfeld”. Deși nu renunță de tot la ideea centrală a romanului – refacerea de fațadă și repopularea de conjunctură a unui sat din Banatul românesc pentru a întreține iluziile unui milionar german revenit la locul copilăriei și tinereții -, aceasta este periferică și superficial executată, prin introducerea forțată a unui regizor provincial (Mircea Diaconu), angajat de oamenii magnatului pentru a se ocupa de falsa reconstruire a Lindenfeld-ului.

Gabrea reduce drastic numărul de personaje, transformându-l pe bătrân, Ulli (interpretat de Victor Rebengiuc), în protagonist și punându-l să se reîntâlnească, în sat, cu iubirea din tinerețe, Helga (o Victoria Cociaș îmbătrânită prin machiaj). O iubire care la vremea ei nu s-a mai împlinit prin căsătorie și nici măcar printr-un act sexual, pentru că tânăra Helga (debutanta și expresiva Ioana Bugarin) este luată prizonieră de sovietici, alături de alți etnici germani, direct de pe un câmp de floarea-soarelui (bucolic filmat de directorul de imagine George Dăscălescu), în timp ce tânărul Ulli (Horațiu Covlescu) se ascunde și scapă.

Scena este livrată sub forma convențională a unui flashback (primul dintr-un șir) pe care îl are bătrânul Ulli, ce începe să întâmpine tot mai accentuate probleme cu memoria, așa cum îi explică și medicul său (Ion Caramitru, într-o scurtă și inedită apariție).

Tema memoriei și a slăbirii acesteia în timp, atât uman, cât și în plan istoric, se dorește a fi centrală în film, însă tratarea ei nu are suficientă vigoare.

Geografia satului, fie ea și plăpândă, este nesatisfăctor fructificată în a reda decăderea, în timp ce scenele de interior, filmate în studio, au amprenta unei producții marca Hallmark – o imagine curată, chiar calofilă, dar lipsită de viață, de emoție, de forța sugestiei (străduințele evidente ale actorilor și muzica inspirată a lui Pachelbel, compozitor german de secol XVII, nu compensează acest gol).

Dincolo de cusăturile nepotrivite la nivelul scenariului (așa cum sunt momentele de butaforie, a căror justificare dramaturgică este anemică, iar punerea lor în scenă fușărită), filmul suferă în primul rând din cauza montajului, tânjind după un ritm care să-l scoată din amorțeala și toropeala în care se complace.

Distribuit de Ecran Cinema Management, „O poveste de dragoste, Lindenfeld” poate fi văzut pe marile ecrane începând din 20 iunie.

INFO

O poveste de dragoste, Lindenfeld (România, 2014)

Regia: Radu Gabrea

Cu: Victor Rebengiuc, Victoria Cociaș

Rating: ●○○○○

 

Foto: Adi Marineci

17
/05
/19

Două documentare germane revelaţie realizate la începutul anilor `90 despre noua viaţă de după comunism dintr-o comună bănăţeană şi despre călătoria unuia dintre localnici în America vor putea fi descoperite la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc între 18 şi 21 iulie la Timişoara şi Gottlob.

16
/05
/19

Keanu Reeves, cunoscut în special pentru interpretarea rolului Neo din trilogia ''The Matrix'', a primit marţi unul dintre cele mai vechi privilegii de la Hollywood, actorul lăsându-şi amprentele mâinilor şi picioarelor în cimentul din faţa TCL Chinese Theatre din California

15
/05
/19

CRONICĂ DE FILM Cum să redai just în cinema durerea pe care o provoacă celor rămași în urmă moartea unei persoane? Regizorul francez Mikhaël Hers oferă un răspuns emoționant în „Amanda” (2018), cronica plină de delicatețe a relației dintre un tânăr și nepoata sa, în Parisul de după un atac terorist.

15
/05
/19

Cea de-a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes a început aseară cu proiecţia lungmetrajului „The Dead Don’t Die” al lui Jim Jarmusch, selectat în competiţie. Juriul este prezidat de Alejandro González Iñárritu, primul mexican preşedinte al juriului din istoria Festivalului de la Cannes.

15
/05
/19

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București organizează, în perioada 20 – 26 mai (pentru studiile de Master), respectiv 27 mai – 2 iunie (pentru studiile de Licență), Gala Absolvenților UNATC 2019. 

15
/05
/19

Filme de la Marea Neagră, producții despre identități regăsite, poveștile unor tineri din toată lumea pentru care protejarea planetei a devenit o prioritate și filme cu perspective ecologice înviorătoare - toate se vor vedea în premieră națională la cea de-a 8-a ediție Pelicam - Festivalul Internațional de Film despre Mediu și Oameni, care avea loc între 20-23 iunie la Tulcea.

14
/05
/19

Michael Caine a vazut-o pentru prima dată pe Shakira Baksh (fotomodel și actriță, Miss Guyana & locul 3 Miss World) în anul 1971, în pauza de cafea a unei emisiuni TV. Actorul britanic a devenit atunci obsedat de această femeie pe care a considerat-o "the most beautiful... he had ever seen.".

13
/05
/19

LIM | Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat, organizată prin susținerea Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, a ajuns la cea de-a treia ediție. 19 cineaști din 16 țări din întreaga lume, alături de 4 development angels din 4 țări europene sunt angrenați într-un nou proces de lucru, care își propune să se concentreze pe impulsionarea creativității, descoperirea și dezvoltarea de noi povești în zona proiectelor cinematografice cu buget limitat.

13
/05
/19

Câștigător al unui premiu Oscar și deținător a numeroase alte trofee obținute în festivalurile de film majore din lume de-a lungul unei cariere de aproape patru decenii, actorul, regizorul și producătorul Nicolas Cage va primi Trofeul Transilvania pentru Contribuția Adusă Cinematografiei Mondiale la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Vedeta americană se va afla la Cluj, între 31 mai și 2 iunie, prezența acesteia fiind posibilă mulțumită sprijinului Cemacon.

12
/05
/19

CRONICĂ DE FILM O butadă zice că, pentru un regizor, al doilea film e adevăratul test. După „Lumea e a mea” (2015), un debut proaspăt și plin de energie, Nicolae Constantin Tănase revine cu „Cap și pajură”, un film plat, lipsit de curaj și de fantezie, în ciuda unei premise bune.

Page 1 of 23512345...102030...Last »