Oana Pellea: „Mi se pare incredibil că nimeni nu a înţeles că Stela Popescu începuse să moară în faţa lor”
https://www.ziarulmetropolis.ro/oana-pellea-mi-se-pare-incredibil-ca-nimeni-nu-a-inteles-ca-stela-popescu-incepuse-sa-moara-in-fata-lor/

Actriţa Oana Pellea s-a arătat indignată de indiferenţa celor din sală la ultimul eveniment la care a participat Stela Popescu.

Un articol de Petre Ivan|24 noiembrie 2017

Cu doar două zile înainte să moară, Stela Popescu a fost prezentă la o gală în cadrul căreia i s-a  înmânat premiul pentru întreaga carieră.

Starea de sănătate a actriţei era vizbil afectată. Extrem de agitată, Stela Popescu a prezentat  un discurs  incoerent. Abia putea ţine microfonul în mână, la un moment aceasta scăpând premiul din mână… Mai mult, în timpul discursului său, regretata actriță a spus: „Mai bine mă duceam acasă decât să mă vedeţi în halul ăsta“.

„Stela Popescu a trăit o viaţă pe scenă. A început să moară tot pe scenă în faţa publicului. Publicul nu a înţeles ca Stela murea, puţin câte puţin, în faţa lui. Publicul a aplaudat…Nimeni din public nu a chemat salvarea. Nu a dus-o nimeni la spital, chiar dacă era mai mult decât evident că are nevoie de ajutor. Nimeni. Nici din public …nici dintre organizatori. Stela s-a retras, s-a dus acasă şi a murit. Nu judec pe nimeni. Mi se pare doar incredibil că nimeni din sală nu a înţeles că începuse să moară acolo în faţa lor…Doamne, cât de nepăsători, indiferenţi şi grăbiţi trecem unii pe lângă alţii…“, a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook.

Cu toată incoerența, Stela a spus că e zăpăcită, că mai bine nu venea decât să fie văzută în halul ăsta, că nu știe nici cu ce s a îmbrăcat… Stela a spus…nimeni nu a ascultat o cu atenție…pentru că nu ne mai vedem, ascultăm, respectăm demult unii pe alții. – Oana Pellea

Actriţa Stela Popescu a murit din cauza unul accident vascular cerebral masiv şi era decedată de aproximativ 12 ore când a fost găsită, au declarat pentru News.ro surse din Poliţie, care au invocat rezultatele necropsiei.

Stela Popescu a murit joi, la vârsta de 81 de ani, în locuinţa sa. Medicii nu au mai putut face nimic pentru actriţa care, din primele informaţii, se stinsese în urma cu mai multe ore din cauza unui stop cardiorespirator.

Trupul neînsufleţit al Stelei Popescu va fi depus, vineri, de la ora 11.00, la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“, unde va rămâne până sâmbătă, când va fi dus la Mănăstirea Cernica. Duminică va avea loc înmormântarea la Mănăstirea Cernica. Actriţa va fi îngropată lângă soţul ei, Mihai Maximilian, care a murit în decembrie 1998.

Foto: Stela Popescu – captura youtube

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.