Actriţa Oana Pellea este invitată joi, 26 mai, de la ora 19.30, la Ceainăria Cărtureşti Verona la Întâlnirile Yorick. Tema discuţiei va fi: „Prin teatru către sine”.
Un articol de Liliana Matei|17 mai 2016
Ce mai înseamnă teatrul pentru fiecare dintre noi astăzi, în contextul unei lumi mereu obosite și mereu în alertă? Ce îi (mai) poate dezvălui teatrul omului? Cum își poate redescoperi emoțiile spectatorul? Cât de departe / cât de aproape este actorul de sine însuși atunci când e pe scenă? Vă invităm la o discuție despre teatru, despre emoție, despre noi înșine. Iată câteva dintre întrebările la care își propune să răspundă întâlinrea de joi de la Ceainăria Cărturești.
Oana Pellea este una dintre cele mai cunoscute actrițe din România, cu peste 70 de roluri importante în teatru și în film, este deținătoare a două premii UNITER pentru cea mai bună interpretare și a nenumărate premii internaționale pentru roluri din mai multe filme, în 2012 i s-a decernat Crucea Casei Regale a României, acordată de Majestatea Sa Regele Mihai I al României și, de asemenea, este deținătoarea premiului Aristizza Romanescu acordat de Academia Română.
Printre rolurile ei celebre din teatru se numără Mașa în „Trei surori” de Alexandru Darie, Lucius din „Iulius Cezar” de W. Shakespeare – pentru care i-a fost acordat Premiul Criticii Internaționale pentru „Cea mai bună actriță”, Timpul din „Poveste de iarnă” a lui Shakespeare, rolurile din „Caligula” și „Richard II” în regia lui Mihai Măniuțiu, Ioana D’Arc, rolul din celebrul „Mă tot duc”, care se joacă de ani întregi pe toate scenele lumii, iar în această stagiune poate fi văzută în „Oscar și tanti Roz” l a Teatrul Bulandra, precum și în „N(aum)” și „Efectul razelor gama asupra crăițelor lunatice” la Teatrul Metropolis.
„Cel mai ușor și cu plăcere m-aș despărți din când în când de mine. Ce bine ar fi să ne uităm puțin. Cred că ne-am iubi mai mult când ne-am regăsi. Ce dor îmi e să-mi fie dor de mine! Probabil, inconștient, și de asta m-am făcut actriță. Da, acolo sus, pe scenă, uiți de tine. Te pierzi pentru două ore în viața altcuiva. Și ce bine e. Pentru două ore uiți – te uiți pe tine, problemele tale, iubirile tale, urâțeniile tale. Ce binecuvântare și ce privilegiu! Spencer Tracy a spus ceva care mi se potrivește: „Pe scenă sau în fața aparatului de filmat mi-e foarte ușor. În viață mi-e mai greu.” Așa e.” Oana Pellea – „Jurnal 2003-2009”
În cadrul întâlnirilor Yorick propunem lunar teme de discuție pornind de la cărți, spectacole sau realități ale teatrului contemporan și artelor spectacolului. Printre invitații Întâlnirilor de până acum au fost Andrei Șerban, Victor Ioan Frunză, Theo Herghelegiu, Victor Scoradeț, Radu-Alexandru Nica și Alexandru Darie.
