Octavian Goga recitând „Oltul“ – METROPOLIS VIRAL
https://www.ziarulmetropolis.ro/octavian-goga-recitand-oltul-metropolis-viral/

Într-o zi de 7 mai se stingea din viaţă poetul Octavian Goga (1881, Răşinari — 1938), personalitate puternică şi controversată a acelor vremuri, politician de extremă dreaptă, prim-ministru al României şi Membru al Academiei Române.

Un articol de Petre Ivan|7 mai 2015

În 1938, Octavian Goga, retras singur la Castelul de la Ciucea – soția sa, Veturia, preferând să rămână la București – , suferă un accident vascular cerebral cu hemiplegie și intră în comă. Moare două zile mai târziu, pe 7 mai, la vârsta de 57 de ani.

Vocea lui Octavian Goga a rămas în Fonoteca Radioului. Puteţi să îl ascultaţi aici recitând un fragment din poezia „Oltul”.

(sursa: www.radioromaniacultural.ro)

Foto: Octavian Goga – wikipedia

27
/04
/23

OPINIE Reflecția despre teatru presupune și redescoperire. Invitându-vă permanent la întoarceri necesare, Ziarul Metropolis a scos din arhive uitate un dialog cu criticul Martin Esslin, intrat în istorie datorită cărții sale „Teatrul absurdului”, apărută în 1961, care explica și recunoștea un fenomen.

24
/04
/23

„Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru.”

28
/03
/23

Printre numeroasele povești întunecate rămase în istoria tulburată a anilor 1950 s-a rătăcit și povestea demnă de film a unei actrițe care fascinase în mult admiratul interbelic, sub numele de scenă Tina Barbu.

27
/03
/23

„Cred că arta dramatică este o artă eminamente feminină. Să-ți fardezi chipul, să-ți disimulezi adevăratele sentimente, să încerci să te faci plăcută și să atragi atenția, toate acestea sunt defecte puse în seama femeilor și care sunt tratate cu mare indulgență...”

26
/03
/23

„Adevărata stare, de fapt, este că eu trăiesc mereu în copilărie, cutreier apartamentele vag luminate, mă plimb pe străzile tăcute ale Uppsalei, stau în fața casei de vară și ascult mesteacănul cel uriaș. Mă deplasez instant. De fapt, locuiesc mereu în visul meu și doar fac vizite în realitate.”