“Oda a la alegria”. MONDIALUL Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/oda-a-la-alegria-mondialul-metropolis/

Aveţi în faţa ochilor un extraordinar omagiu video* adus fotbalului, ca să nu zic unul dintre cele mai frumoase. Aşa că nu zic, dar adaug că emoţia vă va copleşi (iubitele vor toarce, soţiile vor suspina, mâţele vor lăcrima etc), mai ales la a doua şi la a treia vizionare, indiferent ce echipă naţională / partid politic susţineţi în aceste zile tulburi

Un articol de Pantacruel|28 iunie 2018

Un montaj care începe cu golul calificării Argentinei în optimile de finală, pe Oda Bucuriei, simfonia lui Ludwig și continuă cu explozia de fericire revărsată pe străzi, farmacii, cinematografe(!) sau piețe, din Barcelona până-n epicentrul Buenos Aires, în acel minut magic ’86 (pentru cunoscători: anul în care Argentina cucerea pentru ultima dată titlul mondial), pe ușor recognoscibilul Por Una Cabeza, tangoul din “Parfum de femeie”, în fundal.

Încercați să ascultați și comentariul (comentatorii sud-americani sunt mai toți niște poeți de geniu nedescoperiți încă), chiar dacă nu înțelegeți cuvintele. Face cât un întreg Mondial (re)povestit nepoților.

(* video oferit de Adriana Nica, prin intermediul amicului ei argentinian Quios Kito)

Și nu uitați, Argentina (da, m-ați prins, țin cu echipa lui Maradona și Messi! mi-am botezat băiețelul Diego, vai de capul lui!, am schimbat chiar și numele pisicii, din Negruța în Roșuța, după autorul golului izbăvitor cu Nigeria. Așa mi-a fost scris, pesemne…) joacă sâmbătă, 30 iunie, de la ora 17.00, pentru un loc în sferturile de finală ale Mondialului din Rusia, împotriva Franței lui Griezmann, Mbappe, Pogba, Kante, Dembele și “altele’.

La urma urmei și a acestei însemnări, vorba (aproximativă) a lui J.L.B., avem de urmărit, din patru în patru ani, o Cupă Mondială. Altfel am muri de plictiseală.

Foto: Suporteri argentinieni, Argentina – Nigeria, Maradona, Mondialul Metropolis – facebook, fifa.com

23
/06
/14

Wilhelm Worringer, ilustru istoric de artă german, spunea cam aşa, într-o memorabilă încercare de despărţire a apelor cu toiagul terminologic: „Manierismul este ceea ce apare într-o operă de artă datorită voinţei creatorului ei, iar stilul este ceea ce apare fără voia lui şi de multe ori împotriva voinţei lui.”

18
/06
/14

Pantacruel s-a strecurat aseară în dormitorul conului Leonida şi al nevesti-sii, Efimiţa. Cum Efimiţa (Mariana Mihuţ) a adormit buştean înaintea partidei Rusia - Coreea de Sud, Rebengiuc şi-a ieşit din pepeni şi mai ales din rol şi s-a dus să urmărească meciul la o bodegă alături de fi-su, Mimi Brănescu, afacerist, că tot trebuia să se vadă pentru nişte treburi urgente.

17
/06
/14

Aseară, la Salvador, în meciul cu Germania, Cristiano Ronaldo a tratat fotbalul ca pe o scrumieră. Ursuz şi sâcâit de ceva, probabil şi de acea potenţială accidentare care a făcut valuri în presă înainte de începerea Cupei Mondiale, Cristiano Ronaldo sau CR7, cum a fost esenţializat de roboţeii marketingului abreviativ, a fost exact asta: un acronim într-o echipă de anonimi vopsiţi conjunctural în culorile Portugaliei.

16
/06
/14

Nu există festin culinar format doar dintr-un unic fel de mâncare, fie el şi excelent. Într-o crăpelniţă adevărată, nu mă refer la „Marea Crăpelniţă” pentru că nu ne-am propus să murim intoxicaţi cu fotbal, la finalul unei mese cu prelungiri şi lovituri de departajare, chiar dacă ai ingurgitat până atunci pateuri fine, somon, păstrăvi afumaţi, muşchiuleţ de viţel, o zeamă de varză bine simţită poate face minuni, inclusiv din punctul de vedere al perspectivelor.

15
/06
/14

Era de cu seară la Manaus, în al doilea meci din Grupa Morţii. Gianluigi Buffon, accidentat, ieşise la marginea gazonului să asculte vuietul de tablă galvanizată al Arenei Amazônia, în timp ce, în vechiul centru al Bucureştilor, un cârd de gâsculiţe scurmau cu boticul într-o şaormă de vită. Cu de toate. Pe alocuri mirosea a mraniţă, a lambadă ieftină şi a boştină fiartă. Într-un colţ al terenului, dintre firele verzi de iarbă, mijea o idee înţepătoare în mintea netedă a lui Mario Balotelli.

14
/06
/14

Că tiki-taka era în pierdere de turaţie şi strălucire o dovedea cu vârf şi îndesat şi Los amantes pasajeros, film plat şi fără zvâc în care însuşi întemeietorul incontestabil al sistemului era înfrânt de propria creaţie. De limitele ei, mai exact!

13
/06
/14

Suflet de artist, văzând atât de mulţi croaţi în preajmă, arbitrul japonez Yuichi Nishimura şi-a închipuit, în două, trei faze, că joacă în una din piesele lui Miroslav Krleža, o comedie carnaval, care se petrece într-o singură noapte şi în care toate regulile sunt aruncate în aer.

Pagina 5 din 512345