Omul cel bun din Seciuan – testul bunătăţii absolute
https://www.ziarulmetropolis.ro/omul-cel-bun-din-seciuan-testul-bunatatii-absolute/

O punere în scenă a unei piese de Brecht care rămâne fidelă poveştii şi care totodată reuşeşte să fie autentică şi palpitantă pentru spectator este „Omul cel Bun din Seciuan” cu regia semnată de Andrei Șerban la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

Un articol de Judy Florescu|19 noiembrie 2014

Dacă o piesă scrisă de Bertolt Brecht poate fi un test pentru întreaga echipă artistică, atunci o punere în scenă a unui text de Brecht este probabil un test de percepție al publicului, care poate reduce totalitatea eforturilor celor din acea echipă la o chestiune de gust. De ce e un test? Pentru că e un spectacol greu de suportat, în sensul în care oferă un flux de emoții felurite. Trăim într-o eră teatrală alternativă în care noul este uneori confundat cu șocantul sau cu amortizorul de emoție. Nimic din ceea ce vedem pe scenă parcă nu ne mai impresionează ca spectatori…

În viziunea lui Andrei Șerban, orașul Seciuan este București, iar ceea ce vedem pe scenă e ilustrarea unei realități dureroase cu care luăm contact zilnic, dar pe care conștient refuzăm să o vedem. Sărăcia îi îndeamnă pe oameni să facă lucruri nechibzuite: furt, înșelătorie, violență sau falsificarea propriilor identități.

Spectacolul lui Andrei Șerban, ca și textul lui Brecht, nu-și propune să ne dea răspunsuri, nu avem parte de maxime intonate ostentativ de marii actori pe care îi regăsim cu bucurie în distribuția aleasă de regizor. Povestea pe care o privim timp de aproape trei ore ne pune doar întrebări, și poate ne face se ne îndoim de puterea calităților naturii umane. Cum poți fii bun cu tine și în același timp cu oamenii din jurul tău rămâne un test al zeilor, aplicat pe durata existenței omului pe Pământ.

Textul lui Brecht tratează teme sociale. În piesă, o prostituată acceptă să-și schimbe viața pentru o sumă de bani, se întâlnește cu un profitor care îi arată afecțiune doar pentru a-și crește propriul prestigiu și pentru a-și finanța visele. Există și o vecină șantajistă care îi are pe toți la mână cu un secret doar de ea cunoscut, dar şi copii care fură sau mănâncă din gunoaie pentru că așa au fost învățați de familiile lor parazit.

Asistăm la o societate în continuă degradare, în care bunătatea umană este supusă la tot felul încercări, în care răutatea are dreptatea sa, oricât de bizar ar suna acest lucru. Și apoi facem o paralelă cu lumea sub a cărei umbrelă socială ne adăpostim. Seciuan e București pentru că tot ce vedem pe scena teatrală vedem și pe stradă, în instituții, în firme, în comportamentul semenilor noștri.

Trăim vremuri în care nu putem distinge de fapt ce e bine și ce e rău în acțiunea umană, pentru că fiecare acțiune nesăbuită are motivația sa, iar orice bună intenție se transformă în frica de a fi rănit. Frica poate să inhibe bunătatea.

Descoperiți „Omul cel bun din Seciuan” în viziunea domnului Andrei Șerban și gândiți-vă dacă vă regăsiți sau nu în situațiile tratate de textul lui Brecht. Ascultați cântecele despre societate, relațiile interumane, relațiile profesionale, relațiile de subordonare și observați temele de natură socială care sunt inserate într-o montare teatrală în care precizia interpretării este poate elementul cheie.

Foto: Mihaela Marin

INFO

Omul cel bun din Seciuan

de Bertolt Brecht
Traducerea și adaptarea: Andrei Șerban și Daniela Dima

Coregrafie și instructaj actoricesc: ANDREI ȘERBAN

Distribuţie:
SHEN TE – Alexandra Fasolă / Ana Ularu
VANG / SHU FU / FEMEIA – Vlad Ivanov
SUN – Cătălin Babliuc / Alexandru Potoceanu
ZEU 1 / DOAMNA IANG – Rodica Mandache
ZEU 2 / DOAMNA SHIN – Manuela Ciucur
ZEU 3 / NEPOTUL – Mirela Gorea
PROPRIETĂREASA – Daniela Nane / Ana Covalciuc
TÂMPLARUL / BĂTRÂNICA – Profira Serafim
POLIŢISTUL / ŞOMERUL – Adrian Ciobanu

FAMILIA:

BĂRBATUL – Marcela Motoc
CUMNATA – Mihai Niţă
BĂIATUL – Silvana Negruţiu
NEPOŢICA – Adela Bengescu
FRATELE – Simona Pop

Scenografia – Iuliana Vâlsan
Muzica – Raul Kusak

Asistenți regie:
Sandra Rasvana Cernat, Ioana Petre, Alexandru Gherman
Coregrafia cântecului al 8lea elefant: Andreea Gavriliu
Regizor Tehnic: Mihaela Oance
Sunet: Vlad Stan

02
/04
/24

Mobius & The Institute transformă centrul Bucureștiului într-un hotspot al culturii Hip-hop. Cea mai mare expoziție a artistului Saddo ocupă Piața Amzei.

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".

29
/03
/24

Una din trei femei se confruntă cu pierderea sarcinii de-a lungul vieții. Una din șase femei se confruntă cu infertilitatea. Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. În pofida frecvenței lor, aceste experiențe sunt totuși unele dintre cele mai stigmatizante și izolante din societate.

28
/03
/24

O nouă lună într-un șir aparent nesfârșit plasat sub semnul „vremurilor interesante” este o nouă invitație la oglindire prin artă. De la criza de mediu la traume transmise de-a lungul generațiilor, de la apăsarea cu care ne zdrobesc rolurile de gen în societate, la dificultățile în comunicare, spectacolele Vanner Collective vorbesc despre probleme cu care ne confruntăm zi de zi, conștienți sau nu, abordate cu empatie și cu inteligență, cu un amestec dezarmant de onestitate și teatralitate.

26
/03
/24

Cum se poate găsi un echilibru între stăpânirea strategiilor de comunicare, acumularea cunoștințelor de SEO și duelul cu algoritmii opaci ai tuturor platformelor de social media, de la Instagram la Facebook, de la Tik-Tok la Reddit, toate acestea fiind necesare pentru a ajunge la public, și activitatea propriu-zisă de a crea un concept sau un produs?

22
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie. Astfel, spectatorii vor avea ocazia să vizioneze spectacole de dans internaționale prezentate în premieră în România, producții coregrafice naționale, dar și să participe la discuții cu artiștii.