Operă bufă de Iaşi între Beatrice Rancea şi Hadji-Culea
https://www.ziarulmetropolis.ro/opera-bufa-de-iasi-intre-beatrice-rancea-si-hadji-culea/

Managerul Operei Naţionale din Iaşi, Beatrice Rancea, îl acuză pe directorul Teatrului Naţional ieşean, Cristian Hadji-Culea, de lipsă de colaborare şi afirmă că acesta i-a spus că personalul operei “incomodează” şi că trebuie să părăsească clădirea, Hadji-Culea negând în schimb orice neînţelegeri.

Un articol de Petre Ivan|25 Iunie 2014

Managerul Operei Naţionale din Iaşi, Beatrice Rancea, a declarat că între cele două instituţii nu există doar neînţelegeri, ci o adevărată ruptură, ea precizând că opera a fost “ostracizată” dintotdeauna de conducerea teatrului, dar conflictul dintre instituţii ar fi început în urmă cu doi ani, când ea a fost numită la conducerea operei, notează Mediafax.

“Hadji Culea consideră că noi suntem nişte chiriaşi, un colectiv care incomodează, şi mi-a spus clar că trebuie să părăsim cât mai repede teatrul, să ne găsim un alt sediu, pentru că incomodăm foarte tare. Şi când cineva te tratează ca pe un chiriaş, când ţi se spune că eşti tolerat, orice tentativă de dialog devine ciudată. E greu de realizat un parteneriat, fiindcă această clădire este a Ministerului Culturii, pe care noi trebuie să o împărţim egal, având drepturi comune, nu? Suntem trataţi ca nişte intruşi în această clădire“ , a declarat Beatrice Rancea.

Aceasta a explicat că, încă de la înfiinţarea Operei, în 1956, nu a existat un acord scris pentru împărţirea spaţiilor dintre cele două instituţii şi că, la început, personalul operei nu avea nici măcar chei pentru încăperile care reprezentau spaţiu comun.

“Dacă voiam să deschid uşile din faţă, trebuia să cer permisiunea teatrului, dacă voiam să trag draperiile din foaier, la fel. Am reuşit să realizăm totuşi un protocol în urmă cu doi ani, primul de acest fel, iar în marea majoritate a spaţiilor avem aceleaşi drepturi ca ei. Până să vin eu, opera a fost un partener comod pentru teatru pentru că nu s-a impus, dar, când am avut nevoie de spaţii, fiindcă am montat producţii importante, au apărut problemele. Asta în condiţiile în care ei sunt 110 angajaţi şi noi aproape 300 şi avem spaţii mai puţine decât ei”, a adăugat managerul.

Potrivit managerului Beatrice Rancea, conducerea teatrului a vrut să scoată pentru două săptămâni opera de pe Scena Teatrului Naţional pentru a repeta pentru o premieră, în condiţiile în care sala era rezervată cu un an în avans pentru o piesă montată de regizorul Andrei Şerban.

Mai mult, aceasta povesteşte că singura dată când opera a cerut să folosească Teatrul Cub, una dintre clădirile din subordinea teatrului, pentru repetiţii la “Indiile Galante“, de Andrei Şerban, au găsit clădirea încuiată şi apoi scena ocupată cu un alt decor. Beatrice Rancea susţine că teatrul a oprit încălzirea centralizată în instituţie pe motiv că centrala ar fi defectă, lucru care nu era adevărat.

Stăteam cu căciula şi paltoanele pe noi, ne ţineau în frig

“La repetiţiile pentru «Indiile galante» stăteam cu căciula şi paltoanele pe noi, ne ţineau în frig şi ne spuneau că sunt nu ştiu ce probleme la centrală, pentru că doar ei aveau acces. Când am ajuns noi la centrală, am văzut că aceasta funcţiona perfect, doar că era închisă”, a adăugat Beatrice Rancea.

Managerul Operei susţine însă că nu au fost singulare cazurile în care au avut probleme cu folosirea resurselor clădirii teatrului. Aceasta a dat ca exemplu cazul spectacolului “Troienele”, montat tot de Andrei Şerban, care trebuia să fie iniţial o coproducţie între cele două instituţii ieşene. Teatrul însă s-a retras, după ce actorii dăduseră deja audiţii pentru roluri.

Beatrice Roncea, Managerul Operei Naţionale din Iaşi

Beatrice Rancea, Managerul Operei Naţionale din Iaşi

Beatrice Rancea spune că a mai existat apoi un spectacol care trebuia să fie coproducţie, “Kabaret – Nostalgie în două părţi”, la care ar fi trebuit să participe actorii teatrului şi soliştii de la baletul operei.

“Acest spectacol noi l-am propus şi, când l-am propus, ni s-a spus că Teatrul nu are bani pentru a suporta jumătate din costurile producţiei. Eu am reuşit să îl prind atunci în proiectele operei, iar, când trebuia să se joace la Teatrul Cub, a fost programat într-una dintre zilele libere alte teatrului”, a precizat Beatrice Rancea.

Programarea într-o astfel de zi a însemnat că opera a trebuit să plătească oameni care să vină să facă partea tehnic[, de la lumini la sonorizare, pentru că cei de la instituţie nu lucrau în zilele respective.

“Mai mult, acesta s-a jucat doar de două-trei ori, pentru că Hadji Culea nu a dorit să îl mai programeze. Eu am în caietul de sarcini al postului, la unul dintre puncte, crearea unei înţelegeri cu teatrul şi realizarea spectacolelor în coproducţie. Şi aş vrea asta, aş vrea să pot face asta, am putea realiza lucruri atât de frumoase, e o lume extraordinară pe care am putea-o aduce publicului, dar trebuie să existe înţelegere”, a adăugat Beatrice Rancea.

Managerul Operei Naţionale din Iaşi a precizat că sunt şi mai multe probleme administrative care existau înainte în relaţia cu teatrul. De exemplu, aceasta susţine că a descoperit la venirea în operă că instituţia plătea jumătate din facturile de întreţinere pentru spaţiile pe care teatrul le deţinea în exclusivitate şi, mai mult, jumătate din costurile întreţinerii apartamentelor private al membrilor teatrului.

“Mi-au venit nişte facturi foarte mari şi m-am întrebat de ce nu au venit aşa pe perioada iernii. Când am cerut factura de la teatru mi-au spus că nu o au, am reuşit să o obţin şi, când am luat pe fiecare capitol facturile, noi plăteam jumătate din toate spaţiile teatrului unde nu aveam acces şi unde nu intrasem niciodată pentru că nu aveam spectacole. Plăteam pentru Sala Studio, pentru Teatrul Cub, dar şi întreţinere pentru apartamentele de serviciu pe care le avea teatrul. Şi

Cristian Hadji-Culea, directorul Teatrului Naţional ieşean

Cristian Hadji-Culea, directorul Teatrului Naţional ieşean

noi aveam un buget mult mai mic”, precizează managerul.

Cristian Hadji-Culea: “Niciun fel de neînţelegeri”

Pe de altă parte, Cristian Hadji-Culea, managerul Teatrului Naţional, întrebat despre relaţia dintre cele două instituţii, a declarat  că nu există niciun fel de neînţelegeri sau tensiuni.

“Nu ştiu despre ce tensiuni este vorba. Evident că e mai simplu să fie o singură instituţie într-o clădire decât două. E ca şi cum ai avea un apartament în care locuiesc două familii. În măsura în care cele două sunt civilizate şi pot coabita, atunci nu sunt probleme. Iar noi nu avem probleme”, a declarat Cristian Hadji-Culea.

Acesta a spus că nu este “entuziasmat” de faptul că este multă lume înghesuită în aceeaşi clădire şi că trebuie să împartă spaţiile, dar că, din 1956, de când a fost înfiinţată opera şi aşezată în teatru, aşa a rămas.

“Toată problema este să existe dorinţă şi pace”, a mai spus Hadji-Culea.

Foto cu Beatrice Rancea şi Cristian Hadji-Culea – facebook, cinemagia

16
/10
/19

„Turandot“ de Puccini continuă să fie unul dintre cele mai mari succese de operă ale regizorului Andrei Şerban. Montat iniţial pentru Los Angeles Olympic Arts Festival, „Turandot“ a avut premiera în 1984 la Royal Opera şi Covent Garden, cu o distribuţie excepţională.

16
/10
/19

Vineri, 18 octombrie, de la ora 19:00, Curtea Veche Publishing, Institutul Gurdjieff din România și Librăriile Cărturești vă așteaptă la o discuție despre volumul „Întâlniri cu oameni remarcabili” de G.I Gurdjieff. La discuție vor participa regizorul Andrei Șerban, Laszlo Hollan (reprezentant al Institutului Gurdjieff din Paris), Cantemir Mambet (traducătorul cărții, preşedinte al Institutului Gurdjieff din România).

15
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Disponibil în unele cinematografe, documentarul „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole”, de Mihai Mincan şi Claudiu Mitcu, discută subiectul migrației românilor în străinătate din câteva unghiuri inedite.

15
/10
/19

Actriţa Tamara Buciuceanu a murit, marţi, la vârsta de 90 de ani. Marţi dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias, Silvius Negoiţă, declara despre Tamara Buciuceanu: "Este într-o stare gravă la Terapie Intensivă. Nu a părăsit niciun moment Secţia de Terapie Intensivă. Este intubată şi ventilată mecanic, în stare critică".

15
/10
/19

Noul album byron, ce va fi lansat în București pe 9 noiembrie la Arenele Romane, este un album despre noi, despre România, dedicat n o u ă . "Nouă" – un carusel muzical cu 12 piese despre emigranți dar și despre noi, cei rămași acasă. Un album despre inconștientul colectiv, despre tăceri și mersul nostru zilnic pe ață.

15
/10
/19

Joi, 17 și vineri, 18 octombrie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu", condusă de Alexander Walker, va avea în program oratoriul Visul lui Gerontius de Edward Elgar. Soliști invitați sunt tenorul Oliver Johnston, mezzosoprana Aura Twarowska și basul Marius Boloș , iar Corul Filarmonicii „George Enescu“ va fi condus de maestrul Iosif Ion Prunner. Concertul este realizat cu sprijinul Societății Elgar din Marea Britanie.

14
/10
/19

Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează anul acesta pe Vlad Ivanov, care anul acesta a împlinit 50 de ani. Actorului care seduce camera cu orice rol pe care-l interpretează, festivalul i-a dedicat o secțiune numită IVANOV 50 – care include cinci dintre cele mai importante filme care îl au ca protagonist: „Sunset”, „Câini”, „La Gomera”, „Principii de viață” și „Hier”.

14
/10
/19

INTERVIU Pe Teodora Velescu, Simona Dabija și Georgeta Corca le vedem, la Centrul Național al Dansului, în „Daughters”, spectacol semnat de coregrafa Simona Deaconescu și inspirat de motivațiile și modalitățile de expresie ale fiicelor generației hippie, copilele teribile ale post-punkului.

Page 1 of 83212345...102030...Last »