Opera de Stat din Ruse prezintă spectacolul „Ernani” de Verdi pe scena operei bucureștene
https://www.ziarulmetropolis.ro/opera-de-stat-din-ruse-prezinta-spectacolul-ernani-de-verdi-pe-scena-operei-bucurestene/

Opera Naţională Bucureşti în colaborare cu Opera de Stat din Ruse prezintă vineri, 25 martie, ora 18:30, spectacolul „Ernani” de Giuseppe Verdi, în regia lui Orlin Anastasov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Jose Cura. Evenimentul va fi o adevărată desfăşurare de forţe, un număr de 83 de artişti urmând să evolueze pe scena operei bucureştene.

Un articol de Petre Ivan|8 martie 2022

Spectacolul face parte din seria evenimentelor dedicate Stagiunii Centenare „Opera 100”. Această capodoperă verdiană a fost prezentată ultima dată pe scena Operei Naționale București în anul 1981.

În seara zilei de 9 martie 1844, la doi ani după succesul formidabil cu opera „Nabucco” de la Scala, care a reprezentat cu adevărat punctul incipient al ascensiunii lui Verdi, venețienii au salutat cu entuziasm prima operă pe care maestrul a creat-o pentru Teatrul La Fenice. Triumful lui „Ernani”, ale cărei arii încântătoare au fost fredonate chiar înainte de premieră, a dat startul anilor de glorie ai lui Verdi. De atunci, a trebuit să compună neîncetat, una sau două lucrări pe an, pentru a răspunde solicitărilor regizorilor de operă. Publicul îl ovaționa pe Verdi la fiecare reprezentație. După marile sale titluri cu „Nabucco” și „I Lombardi”, compozitorul căuta un libret care să fie la fel de grandios, dar diferit, pentru care își dorea, spunea el „mult foc, acțiune extraordinară și concizie”. A ales, în cele din urmă, „Hernani”, drama lui Victor Hugo care în 1830 a dus la o celebră dispută între clasici și romantici sub lambriurile Teatrului Comédie-Française.

„Ernani” este a cincea operă verdiană și a doua după „Nabucco” în ceea ce privește spectaculozitatea melodică, fascinația armoniilor orchestrale, relieful teatral și muzical de la baza caracterizării personajelor și, nu în ultimul timp, bogăția paginilor corale care au fost încă de la început foarte gustate și iubite de public până în zilele noastre. Este o operă a cărei muzică te ține în permanență cu atenția trează și sufletul plin de încântare de la început până la ultimele note din final.

Premiera operei „Ernani” de Giuseppe Verdi în limba română a avut loc la 30 martie 1886, pe scena Teatrului Național din București; a fost ultima dintre cele șase premiere ale stagiunii 1885 -1886 cu care Opera Română din cadrul Teatrului Național și-a inaugurat activitatea. Această alegere repertorială chiar din prima stagiune a Operei noastre se datorează faimei răspândite foarte rapid și care a declanșat curiozitatea și dorința atât din partea publicului cât și a artiștilor. După o reluare, în anul 1912, o nouă producție a avut premiera la 14 noiembrie 1979 și s-a menținut în repertoriu timp de două stagiuni. Complexitatea muzicală și vocală a personajelor cu totul ieșite din comun, a făcut ca, din totdeauna, această operă să fie destul de rar prezentă în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Prilejul de a asculta această capodoperă verdiană în teatru reprezintă pentru publicul iubitor de operă o șansă extraordinară.

Nu întâmplător „Ernani” este prima operă lirică înregistrată integral de o casă de discuri în anul 1904, iar toți marii tenori ai lumii s-au mândrit cu faptul că au avut în repertoriu rolul titular din această operă.

José Cura a debutat la vârsta de 15 ani ca dirijor de cor și la 16 ani a început studiile de compoziție. În 1991 s-a mutat în Europa, unde și-a dezvoltat cariera ca tenor pentru care a devenit cunoscut în toată lumea. Dirijatul a fost mereu o parte intrinsecă la baza interpretărilor lui Cura; de la începutul carierei sale internaționale, el a asociat activitatea de dirijat cu interpretările vocale într-un mod reușit. Progresia de la înțelegerea înnăscută a lucrărilor la sculptarea unor interpretări originale ale acestora a fost constantă de-a lungul deceniilor, chiar și atunci când cariera lui Cura ca tenor de talie internațională a avut tendința de a-i umbri munca ca dirijor. Recunoașterea formală a abilităților sale excepționale de dirijor a venit în 2001, când Orchestra Simfonică din Varșovia i-a oferit rolul de dirijor principal invitat pe o perioadă de trei ani, funcție ocupată anterior de regretatul Yehudi Menuhin.

Din 2015 până în 2018, José Cura a fost numit „Artist în rezidență” în cadrul Orchestrei Simfonice de la Praga. Ca parte a angajamentelor sale cu prestigiosul ansamblu ceh, a dirijat premiera mondială a tripticului compus de el, „Ecce Homo” în martie 2017. O altă valoroasă lucrare a sa, „Misa Recviem”, dedicată victimelor războiului din Atlanticul de Sud din 1982, va avea premiera la Budapesta, în mai 2022, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la conflictul armat dintre Argentina și Marea Britanie.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

Și pentru că ne dorim să rămânem sănătoși, vă invităm să consultați regulamentul de participare la spectacole disponibil pe site-ul instituției în link-ul: https://operanb.ro/regulament-de-participare-la-spectacole/

25
/05
/22

Leo Hussain, dirijor-principal invitat al Filarmonicii „George Enescu”, rămâne la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu” , în zilele de joi și vineri, 2 și 3 iunie 2022.

11
/05
/22

Miercuri, 18 mai 2022 (de la 19.00), ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO prezintă un concert 100% MOZART, derulat sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK. În 2015, acesta a debutat ca dirijor într-una dintre cele mai cunoscute săli de concerte din lume - Carnegie Hall, New York - cu Messa di Gloria de Puccini, moment urmat de debutul (în 2016) la Teatro San Carlo din Napoli cu Recviemul lui Mozart.

10
/05
/22

Joi, 12 mai și vineri, 13 mai 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Valentin Doni, prezintă publicului În lumina evocării-George Enescu de Ulpiu Vlad, Fantezia scoţiană, în mi bemol major, pentru vioară şi orchestră, op. 46 de Max Bruch, cu violonistul Gabriel Croitoru în ipostază solistică, și Variaţiunile Enigma, op. 36 de Edward Elgar.