Ora doi sau ora două?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ora-doi-sau-ora-doua/

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

Un articol de Cristina Drăgulin|29 octombrie 2014

Trebuie să menționez, încă de la început, faptul că numeralul de identificare nu este adjectiv, de aceea nu se acordă după gen și număr cu substantivul pe care-l însoțește. Numeralul de identificare are funcția de a individualiza substantivul. Astfel, corect este „ora doi” și „ora douăzeci și doi”. Se poate folosi și forma de feminin „ora două” și „ora douăzeci și două” (excepție conform DOOM-2), uzul fiind atât de des încât a devenit o normă acceptată. Însă, nu spunem, de pildă, „ora douăzeci și una”, nu-i așa?

Reluând, numeralul de identificare este folosit pentru identificarea obiectelor pe baze numerice, astfel: camera doi, etajul douăzeci și doi, nota doi etc.

O precizare importantă! Așa cum nu spunem camerele doi sau etajele douăzeci și doi, nu e corect să zicem nici orele douăzeci și doi.

DOOM-2 menționează încă două excepții în cazul numeralului de identificare.

Numeralul cardinal 12 și cel ordinal corespunzător trebuie folosite la forma de feminin atunci când se referă la substantive feminine: „ora douăsprezece”, „douăsprezece mii de lei”, „clasa a douăsprezecea”.

Se acceptă și formele de masculin în indicarea datei, pe lângă forma feminină (utilizată până acum): „doi aprilie”, „doisprezece octombrie”, „douăzeci și doi mai”.

foto: Ikea



15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.