Ora doi sau ora două?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ora-doi-sau-ora-doua/

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

Un articol de Cristina Drăgulin|29 octombrie 2014

Trebuie să menționez, încă de la început, faptul că numeralul de identificare nu este adjectiv, de aceea nu se acordă după gen și număr cu substantivul pe care-l însoțește. Numeralul de identificare are funcția de a individualiza substantivul. Astfel, corect este „ora doi” și „ora douăzeci și doi”. Se poate folosi și forma de feminin „ora două” și „ora douăzeci și două” (excepție conform DOOM-2), uzul fiind atât de des încât a devenit o normă acceptată. Însă, nu spunem, de pildă, „ora douăzeci și una”, nu-i așa?

Reluând, numeralul de identificare este folosit pentru identificarea obiectelor pe baze numerice, astfel: camera doi, etajul douăzeci și doi, nota doi etc.

O precizare importantă! Așa cum nu spunem camerele doi sau etajele douăzeci și doi, nu e corect să zicem nici orele douăzeci și doi.

DOOM-2 menționează încă două excepții în cazul numeralului de identificare.

Numeralul cardinal 12 și cel ordinal corespunzător trebuie folosite la forma de feminin atunci când se referă la substantive feminine: „ora douăsprezece”, „douăsprezece mii de lei”, „clasa a douăsprezecea”.

Se acceptă și formele de masculin în indicarea datei, pe lângă forma feminină (utilizată până acum): „doi aprilie”, „doisprezece octombrie”, „douăzeci și doi mai”.

foto: Ikea



20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.