“Oraşul minciunilor. Dragoste, sex şi moarte la Teheran”, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/orasul-minciunilor-dragoste-sex-si-moarte-la-teheran-la-polirom/

Adevăratul Teheran este ascuns vederii: aici prostituatele sunt frecventate de mullahi, există laboratoare clandestine de metamfetamină, fetele apelează la chirurgi pentru a-şi recăpăta virginitatea şi filme porno făcute de amatori sunt postate pe internet şi vândute în bazaruri.

Un articol de Petre Ivan|18 decembrie 2015

Jurnalista britanică Ramita Navai, câştigătoare a unui premiu Emmy, a părăsit oraşul natal la vârsta de şase ani pentru a trăi în Marea Britanie. Dar niciodată nu a uitat magia Teheranului. Revenită acolo în calitate de corespondent străin, a găsit o societate în plină schimbare şi a reuşit să surprindă viaţa privată, adeseori şocantă, a iranienilor.

De-a lungul bulevardului Vali Asr, care străbate Teheranul de la nord la sud, se desfăşoară poveştile a opt iranieni din diferite clase sociale. E o lume a gangsterilor, a mondenelor, a soţiilor supuse şi a voluntarilor din miliţia civilă – oameni obişnuiţi obligaţi să ducă o viaţă neobişnuită.

În poveştile sale, Ramita Navai ne oferă un tablou memorabil al Iranului modern şi ne arată ce înseamnă să trăieşti, să iubeşti şi să supravieţuieşti sub un regim opresiv.

Oraşul minciunilor. Dragoste, sex şi moarte la Teheran a apărut în această săptămînă în colecţia „Hexagon” a Editurii Polirom, traducere de Ciprian
Şiulea, disponibil şi în ediţie digitală.

O vedere panoramică asupra societăţii din Teheran, de la vilele din nordul oraşului care imită arhitectura grecească şi în care locuiesc parveniţii la centrul plin de studenţi, comercianţi şi tinere «suficient de machiate ca să-l şocheze şi pe un travestit» şi la cocioabele şi sărăcia din sud. – The Wall Street Journal

Despre Ramita Navai

Jurnalistă britanică de origine iraniană specializată în probleme de afaceri externe, Ramita Navai a realizat 20 de documentare pentru Channel 4, seria „Unreported World”, în Sudanul de Sud, Afganistan, Egipt, Nigeria, El Salvador, Zimbabwe etc.

Reportajul făcut sub acoperire în Siria pentru emisiunea „Frontline” a fost recompensat cu un premiu Emmy. A lucrat ca jurnalistă pentru Organizaţia Naţiunilor Unite în Pakistan, Kurdistanul irakian şi Iran, iar între 2003 şi 2006 a fost corespondentă în Teheran pentru The Times. Oraşul minciunilor este prima sa carte.

Foto: Oraşul minciunilor. Dragoste, sex şi moarte la Teheran – polirom

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.