Organizatorii Ceau, Cinema!: „Vrem să introducem Timişoara în «zona euro» a cinema-ului“
https://www.ziarulmetropolis.ro/organizatorii-ceau-cinema-vrem-sa-introducem-timisoara-in-zona-euro-a-cinema-ului/

INTERVIU Vrem să introducem Timişoara în „zona euro” a cinema-ului – spun organizatorii Festivalului Ceau, Cinema!.

Un articol de Ionuţ Mareş|17 Iulie 2015

A doua ediţie, care propune în premieră şi o secţiune competiţională, va avea loc între 22 şi 26 iulie la Timişoara şi Gottlob, singura localitate din mediul rural cu un cinematograf modernizat.

Ceau, Cinema!, pe care organizatorii îl alintă „Festival de buzunar”, este dedicat în exclusivitate filmului european, y compris celui românesc. Cea de-a doua ediţie (22-26 iulie) propune aproape 20 de filme de lungmetraj noi (ficţiune, documentar, animaţie), câteva dintre ele fiind prezentate în premieră în România. Plus numeroase scurtmetraje (inclusiv bănăţene), discuţii cu invitaţii speciali (actori, regizori, critici), dezbateri, ateliere, experimente muzical-vizuale – în doar cinci zile intense.

Festivalul oferă, în premieră, o secţiune competiţională axată pe filme selectate din cele peste 15 ţări care au avut sau au minorităţi tradiţionale în Banat. Au rămas în final şase filme – patru de ficţiune şi două documentare – care concurează pentru două premii – Marele Premiu (1.000 euro) şi Premiul Publicului (500 euro). Prezentarea filmelor şi întregul program pot fi găsite pe site-ul festivalului, ceaucinema.ro.

Câştigătorul Marelui Premiu va fi stabilit de un juriu format din actriţa Andreea Vasile („De ce eu?”), criticul de film Lucian Maier (FilmSense) şi bloggerul Cinesseur (care întreţine blogul de cinema cu acelaşi nume).

Alte peste 10 lungmetraje de succes, cu premii la festivaluri importante în ultimul an, vor fi arătate în afara Competiţiei, în mai multe locuri din Timişoara (spaţiile de proiecţie de la Casa Artelor, AMBASADA şi Grădina de Vară) şi în comuna Gottlob, unde va fi inaugurat cu această ocazie singurul cinematograf modernizat din mediul rural, care va găzdui timp de două zile (25 şi 26 iulie), alături de stadionul din localitate, proiecţiile câtorva filme româneşti noi de succes („Paşaport de Germania”, „Aferim!”, „Comoara” sau „De ce eu?”).

Filmul care va marca deschiderea festivalului este proaspătul şi discutatul documentar „Chuck Norris vs Comunism”, de Ilinca Călugăreanu, în prezenţa unui invitat-surpriză.

Despre toate lucrurile importante legate de Ceau, Cinema! i-am întrebat pe Lucian Mircu şi Betty Varga, din partea asociaţiilor Marele Ecran şi, respectiv, Pelicula Culturală, care organizează acest festival ce îşi propune să devină un reper pe harta festivalurilor de film care contează în România.

Lucian Mircu

Lucian Mircu

„Ceau, Cinema! Festival de buzunar dedicat filmului european” a ajuns la a doua ediţie. Mai mare şi mai provocatoare – mai multe filme, plus ateliere, dezbateri. Aţi introdus, în premieră, şi o competiţie. De ce aţi luat hotărârea asta?

Lucian Mircu: Aici trebuie să le dăm credit colegelor de la Pelicula Culturală, care au insistat să începem cu competiția. Eu tot le ziceam să mai așteptăm, să mai creștem…A fost, probabil, cea mai bună decizie pentru ediția 2015. Cine și-ar fi imaginat acum 5 luni că se vor înscrie filme de Gyorgy Palfi sau Nadav Lapid? Noi nu…

Betty Varga: După o primă ediţie cu peste 600 de spectatori şi nume mari precum Smarzowski, Cobileanski, Porumboiu, ni s-a părut o creştere naturală şi necesară unui festival care vrea să fie dinamic şi participativ, în care vrem să dăm cuvântul oamenilor de specialitate, dar şi publicului, fără de care nu ar exista Ceau, Cinema!

Este o competiţie dedicată filmelor produse în ţările care au avut de-a lungul timpului sau care încă au minorităţi tradiţionale în Banat. De ce o astfel de alegere?

Lucian Mircu: Nu am dorit să fie o altă competiție “internațională”, plus că părea o pălărie prea mare pentru festivalul nostru de buzunar. De la început am vrut să fie o competiție legată de specificul Timișoarei și al Banatului. Ceau, Cinema! este local, începând de la nume (care, apropo, nu are legătură cu Ceaușescu, ci cu felul în care se rostește salutul ”Ciao” pe aici). Iar zona asta e recunoscută pentru cocktailul/mișmașul de națiuni care au trăit în pace, sute de ani, în jurul unui paprikaș, crempită sau… lubeniță.

Betty Varga

Betty Varga

Betty Varga: Atunci când am început să discutăm posibilitatea unei competiţii Ceau, Cinema!, am tatonat mai multe idei, oscilând între lungmetraj şi scurtmetraj, internaţional – european, încercând să conturăm care este cinemaul nostru pe care vrem să îl facem cunoscut. Aşa am ajuns la ce ne defineşte pe noi, cei din Banat. Şi cel mai important lucru în care ne-am regăsit este această multiculturalitate, care se reflectă chiar şi în echipa de voluntari a festivalului, care cuprinde şi români, maghiari, polonezi, sârbi… şi lista rămâne deschisă.

În ce măsură aţi simţit un sprijin mai mare – din partea autorităţilor şi a sponsorilor – pentru organizarea acestei a doua ediţii? Cât de greu aţi strâns finanţarea necesară?

Lucian Mircu: Hehe, la fel de greu. Doar că am avut mai mult timp la dispoziție. Sigur, a fost mai ușor cu sponsorii de anul trecut, care (cu o singură excepție) ne susțin și anul acesta, spre cinstea lor și recunoștința noastră. Numai că ediția actuală e mai mare și mai ambițioasă, așa că mai era nevoie de sponsori. Primăria Timișoara e unul dintre noii finanțatori. Banii sunt bineveniți. Dar dincolo de bani, ar trebui să vină din partea lor și o altfel de încurajare a evenimentelor locale. De exemplu, anul acesta, caravana Metropolis (care are ca partener Primăria Timișoara) a fost programată fix în săptămâna dinaintea festivalului nostru. Ceea ce ne-a cam încurcat puțin socotelile și programul. Pe viitor, ne-am aștepta să existe o viziune de ansamblu a evenimentelor culturale, o viziune care să le favorizeze pe cele locale. Cel puțin așa ar fi normal pentru un oraș cu ambiții de capitală culturală.

Betty Varga: A fost greu, însă atuul pe care l-am avut anul acesta a constat în succesul de anul trecut şi faptul că ambele asociaţii co-organizatoare au o activitate constantă şi apreciată de public. Incluzând competiţia în program, am dublat oarecum bugetul necesar, în principal datorită celor două premii oferite, Marele Premiu şi Premiul Publicului, dar şi a procesului de selecţie şi jurizare de care este nevoie: pe scurt, mai mulţi invitaţi şi mai multe proiecţii de organizat.

Astfel, ne-am făcut curaj şi am aplicat un proiect de finanţare pe fondurile culturale oferite de Primăria Timişoara, reuşind să atragem în acest fel o parte din finanţare. Dar cum lucrurile niciodată nu sunt simple, aceste tipuri de finanţări atrag după sine şi o componentă administrativă semnificativă şi anumite întârzieri de proces, pe care trebuie să le compensăm prin resurse proprii.

Care vi s-a părut cea mai mare provocare de organizare?

Lucian Mircu: Ca de obicei, să jonglăm cu toate sarcinile, ținând cont că toți lucrăm pentru festival în timpul liber. Iar anul ăsta au fost mai multe sarcini. Avem însă și mai multe ajutoare. Ni s–au alăturat oameni în echipă și s-a dublat numărul voluntarilor (suntem peste 20 acum, dar cei mai mulți ajută doar pe perioada fest-ului). Colegul meu, Richie, a robotit zile întregi la subtitrări şi la site-ul festivalului. Și, într-o notă mai personală, o provocare a fost să îmi păstrez răbdarea și focusul în relația cu câțiva distribuitori de filme și potențiali sponsori, unele ‘corespondențe’ întinzîndu-se pe luni de zile.

Betty Varga: Însăşi organizarea festivalului este o provocare, având în vedere că este o pasiune crescută pe lângă un job full-time.  Dar ca o provocare specifică anul acesta a fost intrarea pe piaţa internaţională a festivalurilor, având în vedere că într-un interval de câteva luni este o înlănţuire de festivaluri cu renume, spre care se îndreaptă mare parte din atenţia producătorilor şi distribuitorilor. Dorind să facem cunoscută prima ediţie a competiţiei Ceau, Cinema!, am dat sute de mailuri şi zeci de telefoane către distribuitori, producători şi regizori pentru a promova evenimentul peste graniţe şi pentru a atrage cât mai mulţi ceauaplicanţi. Iar rezultatele au fost peste aşteptări: 31 de filme de ficțiune și non-ficțiune înscrise din 11 țări, dintre care 6 filme deosebite  au fost selectate pentru competiţia noastră.

Ce invitaţi veţi avea?

Lucian Mircu: Primul a fost anunțat încă de la începutul anului. Regizorul Răzvan Georgescu, care trăiește și lucrează în Germania, dar care e timișorean și un mare suporter al festivalului. Noul său film, „Pașaport de Germania”, va fi proiectat la Gottlob, acolo unde a și fost, în parte, filmat. Apoi suntem bucuroși să anunțăm singurul nume pe care îl împărtășesc cele două mari succese românești ale anului („Aferim!” și „Comoara”), Toma Cuzin. Actorul va veni împreună cu soția lui, Cristina, cu care împarte ecranul în „Comoara”, cel mai recent film semnat de Corneliu Porumboiu. Nici membrii juriului nu sunt de ici, de colo: actrița Andreea Vasile („De ce eu?”), criticul Lucian Maier și “marele anonim” Cinesseur. Vom mai avea și un invitat-surpriză, legat de documentarul „Chuck Norris vs. Comunism”. Poate chiar actorul din titlu, cine știe?

Betty Varga: Lucian i-a prezentat pe toţi, iar pe cel care nu este prezentat rămâne ca spectatorii să-l afle la deschidere. Aş adăuga doar că suntem foarte mândri că avem aşa mulţi invitaţi speciali şi le mulţumim că au acceptat invitaţia noastră! Prezenţa lor aduce o plusvaloare incontestabilă, amplificând atmosfera de festival de film, pe care sperăm ca publicul să o simtă din plin.
Care ar fi principalele puncte de atracţie ale ediţiei?

Lucian Mircu: În afară de „Chuck…”, ar mai fi cele 6 filme din competiție, o selecție nesperată, de care suntem încântați. Impresionante sunt și scurtmetrajele primite de la cunoscutul festival de animație și documentare DOK Leipzig –  “festivalul-musafir” al acestei ediții, via Centrul Cultural German Timișoara. Cele 14 scurte, împărțite în două programe, sunt provocatoare, actuale și impecabile tehnic. Mai avem filme românești noi (inclusiv două scurte de Andrei Crețulescu), două ateliere dedicate animației, dezbateri cu cineaștii invitați, plus week-endul de la Gottlob, care…nici eu nu știu cum va ieși. Ar putea fi legendar.

Betty Varga: Recomandarea principală o reprezintă secţiunea competiţională, care oferă trei filme ce provoacă imaginaţia să îşi depăşească orice limită şi alte trei filme care te provoacă să reflectezi asupra unor subiecte pe cât se poate de reale şi serioase. Apoi sunt proiecţiile din secţiunea necompetiţională, de la Grădina de Vară Capitol, AnimAtelierul de la Ambasada susţinut de Alma Cazacu (motion designer) şi Dan Ungureanu (ilustrator), doi artişti tineri care au rădăcini în Timişoara, precum şi toate discuţiile cu invitaţii speciali din acest an. Ediţia a 2-a Ceau, Cinema! se desfăşoară în spaţii mai multe şi promite un program mai zemos, ca lubeniţele dulci de Gottlob – alt punct de atracţie pe care sigur nu o să-l puteţi trece cu vederea.

Apropo, cu această ocazie inauguraţi şi cinematograful din Gottlob, aparent singurul sat cu sală modernă de cinema din România. Veţi avea două zile de proiecţii acolo, în cea mai mare parte cu filme româneşti noi. Care e, pe scurt, povestea includerii acestei localităţi în festival?

„Chuck Norris vs Comunism”, de Ilinca Călugăreanu- Photography by Kev Williams

„Chuck Norris vs Comunism”, de Ilinca Călugăreanu- Photography by Kev Williams

Lucian Mircu: Pe scurt, a plecat de la vestea incredibilă că se renovează cinematograful din Gottlob, o comună din apropierea graniței, cunoscută doar pentru lubenița dulce. M-am dus să verific și s-a confirmat. Am vrut să încurajăm inițiativa, în condițiile în care la Timișoara nu s-a recondiționat niciunul dintre cele 13 cinematografe, câte erau în 1990. Plus că ni s-a părut fain să scoatem vara oamenii la un film în aer liber, între câmpurile de lubenițe. Anul trecut am făcut o singură proiecție la Gottlob. Anul acesta dăm 10 filme. Oamenii de acolo sunt foarte deschiși. Ne pun la dispoziție loc de campare, stadionul, cinematograful și – să mai zic?-  lubeniță.

Betty Varga: Sub motto-ul “Lubeniţa este mai sănătoasă ca popcornul”, Gottlobul este cea de-a doua localitate ce găzduieşte Ceau, Cinema!, dintr-un motiv foarte simplu – pentru că este solidară cauzei filmului, chiar şi în mediul rural, reuşind să atragă suficiente fonduri pentru recondiţionarea cinematografului local. Lucru pe care nu l-au reuşit majoritatea oraşelor din România, printre care se numără din păcate şi Timişoara.

Ţin minte cât de încântaţi au fost anul trecut copiii din comună, care, după ce au bătut mingea pe terenul de fotbal, s-au aşezat frumos la film şi au împărtăşit într-un interviu că visează şi ei să aibă un cinema adevărat. Acum îl au şi este foarte important să fie folosit cu responsabilitate, având în vedere că ei sunt viitorul public cinefil şi peliculele ce urmează a fi aduse aici pe marele ecran vor contribui la educaţia lor.

Anul trecut spuneaţi că e o ediţie-pilot, un test pentru voi şi pentru public. Se pare că a fost trecut cu bine. Credeţi că s-au pus bazele pentru ca festivalul să devină o poveste de durată?

Lucian Mircu: E clar că anul acesta ideea de festival s-a consolidat și a căpătat mai mulți suporteri și simpatizanți. Plus că s-a expandat în direcții neașteptate. De exemplu, colaborarea cu artiștii din Balamuc (loc de joacă și altele) și Super Smooth Studio. Tricourile și celelalte materiale create de ei pot fi cu siguranță trecute între “punctele de atracție” ale ediției și ne-au arătat calea de urmat. Nu vrem să creștem într-un an ca alte festivaluri în șapte. Dimpotrivă, vrem să-l păstrăm la o scară umană, prietenoasă. Să nu-i stricăm aerul intim, lejer și farmecul cu care am început. E un festival făcut în primul rând cu entuziasm. Dacă există o reacție pe măsură din partea orașului, vom ști cum să continuăm.

Betty Varga: Dincolo de rezonanţa cu nevoile şi preferinţele oraşului pentru acest tip de film, potrivirea şi dedicarea echipei şi atragerea de alţi oameni la fel de angajaţi cauzei filmului european sunt elemente cheie care asigură povestea de durată. Şi cred că suntem pe calea cea bună, cu o echipă închegată şi entuziastă, care se consolidează tot mai mult şi doreşte să asigure viitorul festivalului.

Cum vedeţi rolul festivalului pentru Timişoara?

Lucian Mircu: Să introducă Timișoara în “zona euro” a cinema-ului (că deocamdată ne comportăm ca în Texas). Adică să atragă cât mai mulți timișoreni, din fața laptop-ului sau a multiplexului, înspre filmul european bun. Apoi să scoată din amorțire orașul, pe partea cinematografică, pentru că într-o vreme umblau pe aici numai caravanele. Și, știți cum e, caravanele trec.

Betty Varga: Să repună Timişoara pe harta oraşelor cu tradiţie pe parte de cinema, dezvoltând publicul cinefil şi atrăgând sprijinul cât mai multor stakeholderi locali pentru această “cenuşăreasă” a culturii.

Foto: Ceau, Cinema! – ceaucinema.ro

13
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Realizator de seriale TV şi de filme, Rodrigo Sorogoyen este unul dintre noile talente din cinematografia spaniolă. Distribuit în sălile din România de Transilvania Film, „El reino” („Jocuri de putere”, 2018), deja penultimul său lungmetraj (între timp a lansat în 2019 şi „Madre”), este un impunător thriller politic.

10
/11
/19

PREVIEW A 13-a ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar (SFM) are loc între 10 şi 18 noiembrie la Bucureşti şi propune mai multe secţiuni atractive, printre care una dedicată câtorva filme clasice restaurate şi o alta pentru marcarea a 30 de ani de la căderea comunismului, în afara obişnuitului program de producţii noi.

08
/11
/19

„The Romanians: 30 Years of Cinema Revolution”, cel mai amplu program dedicat vreodată cinematografiei românești în Statele Unite ale Americii, care celebrează în 30 de filme trei decenii de cinema de după căderea regimului comunist, va avea loc la Film Forum din New York între 15 și 26 noiembrie 2019.

07
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Pentru spectatorul român, filmul "Maria, Regina României" (2019), de Alexis Sweet Cahill, vine ca o ciudăţenie. E egal diferit de Noul Val şi de fostele filme pretins istorice de tip Sergiu Nicolaescu şi arată mai degrabă ca o producţie britanică de televiziune, doar că se vorbeşte şi româneşte.

07
/11
/19

Proiecțiile de film continuă la Centrul Ceh, iar zilele de luni și marți, 11 și 12 noiembrie, nu fac excepție. Documentary Mondays aduce „Citizen Václav Havel Goes on Vacation”, pe când „My Sweet Little Village” se vede la Fiction Tuesdays.

07
/11
/19

ICON production anunță premiera în cinematografe a documentarului PALAT PENTRU POPOR regizat de Boris Missirkov și Georgi Bogdanov, ce va avea loc pe 15 noiembrie. Selectat în competiția oficială DOK Liepzig anul trecut, filmul spune poveștile a cinci dintre cele mai emblematice și mai reprezentative clădiri ale fostului bloc socialist.

06
/11
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul "Rebeli cu o cauză" (2019), de Dobrivoie Kerpenisan, prezentat în premieră la Astra, români de diferite categorii sociale vorbesc despre singurul lucru ce îi mai uneşte: Revoluţia la care au participat în decembrie 1989 în comuna lor bănăţeană, Sânpetru Mare, când au fost fotografiaţi de viitorul cineast.

04
/11
/19

Noiembrie este luna în care se decernează Premiul LUX al Parlamentului European. Se premiază cel mai bun film european, așa cum se vede el dinspre Bruxelles și Strasbourg. Anul acesta, finalistele sunt: „Cold Case Hammarskjöld”, „Dumnezeu există și numele Său este Petrunija” și „Jocuri de putere”.

04
/11
/19

Cele mai noi producții germane vin la București la cea de-a 14-a ediție a ZILELOR FILMULUI GERMAN. Organizat de Goethe-Institut, evenimentul va avea loc între 21 și 27 noiembrie la București și va fi găzduit, pentru al doilea an consecutiv, de Cinema Elvire Popesco din cadrul Institutului Francez.

03
/11
/19

CRONICĂ DE FILM Premiat cu Palme d`Or la Cannes, „Parasite” (2019), cel mai nou film al sud-coreeanului Bong Joon Ho, este o satiră de o virtuozitate scenaristică şi regizorală care transformă premisa simplă a inegalităţilor sociale într-un discurs deopotrivă comic şi perturbator, distractiv şi caustic, despre lumea de astăzi.

Page 1 of 25212345...102030...Last »