„Ouăle lui Tarzan”. Planeta oamenilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/ouale-lui-tarzan-planeta-oamenilor/

CRONICĂ DE FILM Noul documentar al lui Alexandru Solomon, „Ouăle lui Tarzan”, filmat în Abhazia, în special la un institut de experimente pe maimuţe iniţiat de sovietici în anii `20, este foarte probabil şi cel mai ambiţios film al său.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 septembrie 2017

În câteva din puținele secvențe expresioniste, aparatul de filmat surprinde în plan-detaliu, în ralanti, privirea tristă a maimuțelor. E ca și cum le-ar fi oferită singura șansă de a le comunica oamenilor durerea de a trăi în cuști reci de fier și de a fi supuse experimentelor.

Suntem la un centru de primatologie la Suhum – fostă glorie a URSS, acum un institut aproape decăzut -, în regiunea separatistă georgiană Abhazia. O republică autonomă ce și-a declarat unilateral independența, recunoscută însă (aproape) doar de Rusia. Un teritoriu fără o identitate clară, suspendat parcă în timp.

Ieșind din România și din trecutul sau actualitatea ei, cunoscutul regizor Alexandru Solomon merge în Abhazia pentru a filma acest institut, deschis de sovietici în anii `20, și pe câțiva dintre angajați – vârstnici și tineri, într-o opoziție între generații menită a evidenția și mai mult permanentul dialog dintre istorie și prezent, un contrast între mentalități și credințe diferite, între ateismul vechilor oamenilor de știință și religiozitatea timidă a tinerilor cercetători. Și oferă foarte probabil cel mai ambițios documentar al său, datorită numeroaselor straturi de interpretare pe care le deschide.

Extensie a unei priviri curioase ajunse într-un loc nou, deopotrivă exotic și familiar, camera pornește în debutul filmului într-o incursiune pe străzile orașului, pentru a obișnui spectatorul cu spațiul (în timp ce pe coloana sonoră o voce de bărbat povestește o legendă despre cum a creat Dumnezeu această bucată de pământ), și se oprește la statuia de dimensiuni impresionante ce înfățișează o gorilă din anii de glorie ai centrului.

În timpul Uniunii Sovietice, aflăm de la ghidul unui mic muzeu, institutul găzduia mii de maimuțe, de diferite specii, folosite pentru experimente în domeniul medical, inclusiv de încetinire a îmbătrânirii. Acum au mai rămas doar câteva sute, iar institutul abia supravieţuişte, între clădiri sărace sau de-a dreptul distruse de războiului pentru independenţă de la începutul anilor `90.

Legenda spune că savantul care a înființat instituția, Ivanov (ajuns la rândul său în anii terorii în Gulag), și-ar fi dorit crearea unei specii hibrid prin inseminarea unei maimuțe cu spermă de la om. Dar și că sovieticii ar fi dus ulterior mai departe utopia, propunându-și chiar inseminarea unei femei cu spermă de la o gorilă.

Însă nu investigarea şi dovedirea unei astfel de piste sunt miza lui Alexandru Solomon. Și nici de a ne apropia foarte mult de câteva personaje centrale, pentru a le afla poveştile de viaţă. Cineastul pornește de la institut pentru a trasa portretul mai larg al unui unui oraș, al unui teritoriu, al unei minorități, al unui aparent no man`s land fără perspectivă, într-o structură dramaturgică pe care el însuşi o numeşte corală, în care renunţă, surprinzător, la orice comentariu din off şi nu se mai pune în faţă într-o naraţiune la persoana întâi ca până acum.

Dar şi pentru a lega prezentul de trecut – pentru a exprima vizual o astfel de legătură, Alexandru Solomon proiectează pe cuștile cu maimuțe și pe pereți fragmente de arhivă cu activitatea institutului , într-o suprapunere a două timpuri istorice.

Fascinantă la „Ouăle lui Tarzan” este încărcătura sa filozofică, de meditație asupra istoriei și asupra ştiinţei, asupra utopiilor cu care s-a lăsat ispitit omul de-a lungul timpului, uneori cu consecinţe tragice.

Nu atât despre maimuţe este vorba în „Ouăle lui Tarzan”, cât despre om. Pentru că institutul de primatologie aflat în centrul filmului funcţionează ca o metaforă pentru fostul totalitarism comunist şi pentru prăbuşirea acestuia, fenomene ale căror urmări încă sunt vizibile. În fond, prima victimă a experimentelor radicale ale istoriei a fost omul. „Omul nou” – utopia comunismului.

Este paralela care traversează subteran de la un cap la altul extraordinarul documentar al lui Solomon, unul din cele mai bune filme româneşti ale anului.

„Ouăle lui Tarzan” va ajunge în cinematografe începând cu 6 octombrie, fiind distribuit de Micro Film.

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.