Paganini. Cum era văzut magul viorii în România?
https://www.ziarulmetropolis.ro/paganini-cum-era-vazut-magul-viorii-in-romania/

Paganini n-a cântat în România niciodată. Dar a fost faimos şi aici, încă din timpul vieţii; ziarele scriau despre el pe la 1836. Mai recent, magia muzicii sale a fost surprinsă de regizorul Mick Davis, la Teatrul Metropolis. Producţia, care îl are pe Tudor Aaron Istodor în rolul principal, se joacă pe 8, 9 şi 10 noiembrie.

Un articol de Monica Andrei|4 noiembrie 2015

În 1836, cu patru ani înaninte ca Paganini să părăsească această lume, apare în Curierul Românesc, nr. 82, un articol care spune că vestitul muzician trăiește retras la moșia sa, de lângă Parma, spre a-și recăpăta sănătatea.

Declară că toate compunerile care au apărut în străinătate sub numele său, în țările străine, nu sunt ale lui și că are de gând să dea publicului în grabă o culegere completă cu lucrările sale adevărate. Preocuparea de a-și publica operele într-o ediție proprie, bine îngrijită, era un gând obsedant, care nu fusese comunicat doar prietenului său, Filippo Zafferini, ci și presei.

Intenția sa luase caracterul unui angajament public, la împlinirea căruia ar fi trebuit să se simtă constrâns ca la o obligație morală, însă alte preocupări urgente îl frământau. Când declarase toate acestea presei, Paganini venise bolnav la vila Gajona, în orașul cu cele mai frumoase violete, în speranța că i se va da posibilitatea de a forma o orchestră fără rival în Europa.

Doi ani mai târziu, tot în Curierul românesc, nr. 24, apare textul: „Paganini trebuie să sosească la Londra săptămâna aceasta. Se zice că s-a angajat a cânta la teatrul Drury Lane”. Tot în acel an, Ludovic Wiest venise de la Viena la Bucureşti şi era comparat cu Paganini, dar lumea nu ştia mare lucru despre faima marelui compozitor şi muzician. Wiest devenise animatorul saloanelor bucureştene din vechile familii boiereşti, unde apare ca instrumentist; ajunge să cânte prin vechile grădini bucureştene.

Pe la 1858, criticul Nicolae Filimon publică nişte articole care alcătuiesc o biografie a muzicianului, în ziarul Naţional din mai şi iunie. Sunt nişte rezumate după lucrarea muzicianului François-Joseph Fétis, care a scris prima biografie Paganini. Cartea lui Filimon trezeşte curiozitatea românilor pentru aspete ale vieţii şi muzicii artistului.

De la acest episod trec 30 de ani până când se întâmplă un eveniment în viaţa muzicală românească. Sub profesoratul lui Robert Klenk şi Carl Flesch se introduce la Conservatorul din Bucureşti studiul unor lucrări de Paganini: în anul V, „Moto perpeto” şi în anul VI, „60 de variaţiuni pe aria Barucabá”, „24 de Capricii” şi „Concertele”.

În 1906 concertează la Bucureşti Franz von Vecsey şi prezintă la primul său concert „Le streghe”. Un an mai târziu, un profesor de la Conservatorul din Bucureşti, R. Malcher s-a încumetat să execute, alături de o tânără pianistă, Olimpia Mărculescu-Gheorghiade, aceeaşi piesă muzicală. De atunci, încet, încet, numele marelui virtuoz mag al viorii devine prestigios . (Sursa: Ioan Ianegic, Paganini)

Enescu recomandă violoniştilor să nu se despartă de “Capricii”

George Enescu a fost un mare admirator al celebrului violonist, i-a studiat epoca, biografia şi majoritatea compoziţiilor, reuşind să pătrundă în psihologia compozitorului, în modul său de a gândi şi a simţi.

În stagiunea 1915-1916, Enescu a avut 16 concerte, în calitate de solist.. Printre alte lucrări, a prevăzut în programul său şi multe piese compuse de Paganini (“La streghe” şi „Capricii”). Recomanda tuturor violoniştilor să nu se despartă toată viaţa de cele „24 de Capricii”. Personal le studia nu numai din punct de vedere tehnic, ci şi din punct de vedere al conţinutului, a ceea ce trecea de simțuri și ajungea la suflet.

Afişele unui concert dat de Paganini la Paris anunţa publicul că marele virtuoz va cânta întregul program pe o singură strună. În seara concertului, Paganini angajează o birjă care să-l ducă la teatru. La finalul cursei, îl întreabă pe vizitiu ce-i datorează, iar acesta-i cere zece franci. “Eşti nebun de legat, e o sumă uriaşă”, strigă artistul. „Nici vorbă, un bilet la concertul dumneavoastră costă dublu”, adaugă birjarul. „De acord, zâmbi Paganini, sunt gata să-ţi plătesc 20 de franci, însă cu condiţia să mă duci cu trăsura pe-o singură roată”. Birjarul recunoscu că Paganini are dreptate şi se mulţumi cu un franc şi jumătate. (Sursa: George Sbârcea: “Muza cu şi fără haz”)

FOTO: Facebook Tudor Aaron Istodor

24
/02
/15

În continuarea tradiţiei muzicale iniţiate de marele violonist Ion Voicu, fiul său, Mădălin Voicu – în ipostază de dirijor – şi nepotul său, Mădălin Voicu jr. - la pian – vor urca pe scena Salii Radio, la concertul pe care îl vor susţine vineri, 27 februarie, de la ora 19.00, alături de Orchestra Naţională Radio.

21
/02
/15

Sâmbătă, 28 februarie, în cadrul seriei de concerte bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc concertul ,,We must believe in spring”, susținut de Mircea Tiberian Ensemble, împreună cu Nadia Trohin, o tânǎrǎ artistă cu o evoluţie spectaculoasă pe scena românească a jazzului din ultimii ani, și experimentatul saxofonist Cristian Soleanu.

18
/02
/15

O călătorie către cea mai elegantă şi mai opulentă curte regală a barocului european – Curtea lui Ludovic al XIV-lea, legendarul Rege Soare - într-o perioadă de înflorire pentru toate artele, este ceea ce vă propune Orchestra de Cameră Radio, în concertul programat miercuri, 25 februarie (19.00), la Sala Radio.

17
/02
/15

Institutul Cultural Român (ICR), în colaborare cu "Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română", "Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România" şi "Filarmonica Naţională Serghei Lunchevici" din Chişinău (Republica Moldova) prezintă spectacolul Ansamblului "Archaeus", cu opera de cameră în şapte tablouri pentru soprană, tenor şi septet instrumental "UNU PLUS MINUS UNU" op.148-154 de Liviu Dănceanu, în Festivalul Internaţional de Muzică "MĂRŢIŞOR 2015". Spectacolul va avea loc la Sala Mare a Filarmonicii Naţionale Serghei Lunchevici din Chişinău, marţi 4 martie, ora 18.00.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Biletele pentru 10 concerte din seria celor Camerale (Ateneul Român) s-au epuizat și 4 din seria Mari Orchestre (Sala Palatului) sunt în curs de epuizare, potrivit cifrelor furnizate de Eventim. Cele 25.000 de bilete pentru Festivalul Enescu 2015 vândute până la ora 12.30 PM reprezintă în jur de 55% din totalul celor 46.500 de bilete puse în vânzare luni dimineață, la ora 10.00 AM

16
/02
/15

Doi compozitori al căror destin artistic este legat prin relaţia conflictuală descrisă (în formă ficţionalizată) în celebra piesă de teatru „Amadeus” (şi în pelicula cinematografică omonimă) - MOZART şi SALIERI – şi doi muzicieni români de mare valoare - dirijorul CRISTIAN MĂCELARU şi violonistul ALEXANDRU TOMESCU - se întâlnesc pe scena Sălii Radio!

13
/02
/15

Danny McCulloch, basistul trupei The Animals, a murit la vârsta de 69 de ani, în urma unui infarct pe care l-a suferit pe 29 ianuarie. Copiii rockerului britanic - Natasha, Nina, Tara şi Alistair - au anunţat această veste cu ocazia unui concert tribut organizat în memoria tatălui lor.

11
/02
/15

Frank DiLeo, un fost manager al lui Michael Jackson, ar fi spus că starul pop a fost ţinta unui asasinat al mafiei, în anii 1980, pe care el a reuşit să îl împiedice, potrivit unei biografii a lui DiLeo realizate de fostul său partener de afaceri, Mark Lamica,