Paganini. Cum era văzut magul viorii în România?
https://www.ziarulmetropolis.ro/paganini-cum-era-vazut-magul-viorii-in-romania/

Paganini n-a cântat în România niciodată. Dar a fost faimos şi aici, încă din timpul vieţii; ziarele scriau despre el pe la 1836. Mai recent, magia muzicii sale a fost surprinsă de regizorul Mick Davis, la Teatrul Metropolis. Producţia, care îl are pe Tudor Aaron Istodor în rolul principal, se joacă pe 8, 9 şi 10 noiembrie.

Un articol de Monica Andrei|4 noiembrie 2015

În 1836, cu patru ani înaninte ca Paganini să părăsească această lume, apare în Curierul Românesc, nr. 82, un articol care spune că vestitul muzician trăiește retras la moșia sa, de lângă Parma, spre a-și recăpăta sănătatea.

Declară că toate compunerile care au apărut în străinătate sub numele său, în țările străine, nu sunt ale lui și că are de gând să dea publicului în grabă o culegere completă cu lucrările sale adevărate. Preocuparea de a-și publica operele într-o ediție proprie, bine îngrijită, era un gând obsedant, care nu fusese comunicat doar prietenului său, Filippo Zafferini, ci și presei.

Intenția sa luase caracterul unui angajament public, la împlinirea căruia ar fi trebuit să se simtă constrâns ca la o obligație morală, însă alte preocupări urgente îl frământau. Când declarase toate acestea presei, Paganini venise bolnav la vila Gajona, în orașul cu cele mai frumoase violete, în speranța că i se va da posibilitatea de a forma o orchestră fără rival în Europa.

Doi ani mai târziu, tot în Curierul românesc, nr. 24, apare textul: „Paganini trebuie să sosească la Londra săptămâna aceasta. Se zice că s-a angajat a cânta la teatrul Drury Lane”. Tot în acel an, Ludovic Wiest venise de la Viena la Bucureşti şi era comparat cu Paganini, dar lumea nu ştia mare lucru despre faima marelui compozitor şi muzician. Wiest devenise animatorul saloanelor bucureştene din vechile familii boiereşti, unde apare ca instrumentist; ajunge să cânte prin vechile grădini bucureştene.

Pe la 1858, criticul Nicolae Filimon publică nişte articole care alcătuiesc o biografie a muzicianului, în ziarul Naţional din mai şi iunie. Sunt nişte rezumate după lucrarea muzicianului François-Joseph Fétis, care a scris prima biografie Paganini. Cartea lui Filimon trezeşte curiozitatea românilor pentru aspete ale vieţii şi muzicii artistului.

De la acest episod trec 30 de ani până când se întâmplă un eveniment în viaţa muzicală românească. Sub profesoratul lui Robert Klenk şi Carl Flesch se introduce la Conservatorul din Bucureşti studiul unor lucrări de Paganini: în anul V, „Moto perpeto” şi în anul VI, „60 de variaţiuni pe aria Barucabá”, „24 de Capricii” şi „Concertele”.

În 1906 concertează la Bucureşti Franz von Vecsey şi prezintă la primul său concert „Le streghe”. Un an mai târziu, un profesor de la Conservatorul din Bucureşti, R. Malcher s-a încumetat să execute, alături de o tânără pianistă, Olimpia Mărculescu-Gheorghiade, aceeaşi piesă muzicală. De atunci, încet, încet, numele marelui virtuoz mag al viorii devine prestigios . (Sursa: Ioan Ianegic, Paganini)

Enescu recomandă violoniştilor să nu se despartă de “Capricii”

George Enescu a fost un mare admirator al celebrului violonist, i-a studiat epoca, biografia şi majoritatea compoziţiilor, reuşind să pătrundă în psihologia compozitorului, în modul său de a gândi şi a simţi.

În stagiunea 1915-1916, Enescu a avut 16 concerte, în calitate de solist.. Printre alte lucrări, a prevăzut în programul său şi multe piese compuse de Paganini (“La streghe” şi „Capricii”). Recomanda tuturor violoniştilor să nu se despartă toată viaţa de cele „24 de Capricii”. Personal le studia nu numai din punct de vedere tehnic, ci şi din punct de vedere al conţinutului, a ceea ce trecea de simțuri și ajungea la suflet.

Afişele unui concert dat de Paganini la Paris anunţa publicul că marele virtuoz va cânta întregul program pe o singură strună. În seara concertului, Paganini angajează o birjă care să-l ducă la teatru. La finalul cursei, îl întreabă pe vizitiu ce-i datorează, iar acesta-i cere zece franci. “Eşti nebun de legat, e o sumă uriaşă”, strigă artistul. „Nici vorbă, un bilet la concertul dumneavoastră costă dublu”, adaugă birjarul. „De acord, zâmbi Paganini, sunt gata să-ţi plătesc 20 de franci, însă cu condiţia să mă duci cu trăsura pe-o singură roată”. Birjarul recunoscu că Paganini are dreptate şi se mulţumi cu un franc şi jumătate. (Sursa: George Sbârcea: “Muza cu şi fără haz”)

FOTO: Facebook Tudor Aaron Istodor

31
/01
/18

Vineri, 2 februarie 2018, de la ora 19.00, la Sala Radio, Orchestra Națională Radio propune un repertoriu rar întâlnit pe scenele noastre de concert, sub bagheta dirijorului Julien Salemkour. Seara va debuta cu Noapte transfigurată, op. 4, de A. Schönberg, o lucrare considerată la granița între armonia wagneriană și structurile muzicale brahmsiene.

24
/01
/18

Vineri, 26 ianuarie, de la ora 19.00, Corul Academic Radio și Orchestra Națională Radio propun o seară corală și de operă la Sala Radio, cu momente corale și fragmente din opere de Richard Wagner și Giuseppe Verdi.

22
/01
/18

Dirijorul francez Olivier Robe revine la Sala Radio, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio miercuri, 24 ianuarie, de la ora 19.00, într-un concert care îiva avea ca protagoniști pe Cristian Niculescu și Zsuzsa Bálint. Prima lucrare pe afișul serii va fi Două Intermezzi, op. 12, de George Enescu, urmată de două concerte de J. S. Bach: Concertul nr. 1 în do minor pentru două piane şi orchestră, și Concertul nr. 3 în do minor pentru două piane şi orchestră. Programul se va încheia cu Simfonia nr. 5 în si bemol major, de Fr. Schubert.

16
/01
/18

Solistă a trupei The Cranberries, Dolores O'Riordan, a murit "subit", luni, la Londra, în timp ce se afla în studioul de înregistrări. Deși, până la această oră nu s-a anunțat oficial cauza morții artistei de 46 de ani, apropiații lui Dolores O'Riordan spun că aceasta ar fi suferit de o depresie severă.

11
/01
/18

Iubitorii muzicii sunt așteptați, prin intermediul Fundaţiei Calea Victoriei, sâmbătă, 20 ianuarie 2018, de la ora 19:00, în eleganta Sală de Spectacole a Cercului Militar Naţional din Bucureşti, la Recitalul de arii, lieduri şi canţonete, o călătorie fantastică prin universul muzical al unor compozitori celebri. Recitalul va fi susţinut de tenorul Lucian Corchiş şi pianista Livia Teodorescu-Ciocănea.

11
/01
/18

Emisiunea cu ajutorul căreia telespectatorii răsfoiesc, de peste 52 de ani, singurul dicţionar enciclopedic pe micul ecran surprinde cu noutăţi la începutul anului 2018. Documentare realizate de profesioniştii de la reputatele companii ARTE, ORF, AMPERSAND etc. vor putea fi urmărite în premieră pe postul TVR 1, la Teleenciclopedia, începând cu sâmbătă, 13 ianuarie, ora 18.50.

10
/01
/18

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa îl caracterizează criticii muzicali pe Dinu Lipatti (1917-1950), unul din pianiștii și compozitorii primei jumătăți a secolului XX, care continuă să fascineze și astăzi.

10
/01
/18

Doi laureaţi ai premiului Nobel pentru Chimie sunt invitaţi la Conferinţele Ateneului Român, în 2018, la 150 de ani de la înfiinţarea instituției. Este vorba despre francezul Jean-Marie Lehn, laureat în 1987 al prestigiosului premiu, şi germanul de origine română Stefan Walter Hell, laureat în 2014. Cele două personalități vor fi prezente în lunile aprilie-mai, la Conferinţele Ateneului Român.

20
/12
/17

Corul de Copii Radio are tolba plină de suprize muzicale în luna decembrie! După concertul susținut la Sala Radio pe 17 decembrie și un prim concert în aer liber la Târgul de Crăciun din Piața Constituției din București, organizat de Creart, pe 18 decembrie, Corul de Copii Radio, condus de dirijorul Voicu Popescu, aduce bucuria colindelor la Alt.Crăciun, pe 21 și 22 decembrie!

14
/12
/17

După succesul înregistrat cu Orchestra Sinfonia Bucureşti la debutul din Parcul Colţea, urmat de periplul prin oraşe si localități importante ale României (București, Constanța, Iași, Rm. Vâlcea, Pitești, Baia Mare, Tg. Mureș, Bacău, Botoșani, Ilfov, Poiana Brașov, Giurgiu), maestrul Florin Totan revine cu al doilea concert din cadrul proiectului ”Bucuriile Muzicii”.