Rezultate cautare: Ionuţ Mareş

84 de filme româneşti lansate în cinematografe sau în festivaluri în 2015 intră în cursa pentru nominalizările celei de-a zecea ediții a Premiilor Gopo: 17 lungmetraje de ficţiune, 12 lungmetraje documentar şi 55 de scurtmetraje.

Scris şi regizat de Marian Crişan, „Morgen” (2010) s-a impus încă de la lansare ca unul din cele mai valoroase debuturi din cinematografia română din toate timpurile.

Ajuns la a treia ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj (ficțiune, non-ficțiune sau animație). Sunt vizate filme din 2015 sau 2016 din țările care au avut minorități în regiunea Banatului de-a lungul istoriei şi până azi.

O cronică observaţională a unui moment dificil din viaţa unui cuplu, o melodramă având în centru un bătrân şi visele sale, un experiment despre raportul dintre realitate şi cinema şi un dur scurtmetraj de tip „found footage” menit a atrage atenţia asupra violurilor în România – patru filme scurte ale ultimilor ani.

Apărut în 1975, „Cursa” era debutul în lungmetraj al lui Mircea Daneliuc. Un debut proaspăt şi incisiv, care lansa un regizor cu un stil ce se va dovedi unic în cinematografia română. În distribuţie, Constantin Diplan, Mircea Albulescu şi Tora Vasilescu, aceasta din urmă aflată la început de carieră.

Cea de-a zecea ediţie a Galei Premiilor Gopo, eveniment ce recompensează realizările anuale ale cinematografiei autohtone, va avea loc pe 28 martie 2016, în Bucureşti. Urmând modelul celebrelor Gale din domeniul cinematografiei europene Goya, Cesar sau BAFTA, Premiile Gopo reprezintă cel mai important eveniment dedicat valorilor filmului românesc.

Cinci scurtmetraje românești ale ultimilor ani. Cinci încercări de găsire a unui limbaj cinematografic. Cinci stiluri diferite. Cinci povești de viață cu personaje singure și tușante.

Unul dintre cele mai bune filme ale lui Mircea Daneliuc şi ale cinematografiei române a anilor `80, „Iacob” îşi păstrează nealterată forţa de a reda fără menajamente viaţa dură a unei comunităţi de oameni simpli, printr-un realism care capătă, în final, şi valenţe alegorice. 

Scris şi regizat de Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf, „Felicia, înainte de toate” (2009) este un film de război. Un război al replicilor, în care dialogul dintre cele două personaje centrale – fiică și mamă - scoate la suprafaţă, treptat, răni adânci din trecut, încă nevindecate.

INTERVIU „Îmi plac cel mai mult genurile amestecate – dramediile”, spune actriţa Mihaela Sîrbu, cunoscută pentru roluri din filme-reper recente ale Noului Cinema Românesc, precum „Aferim!”, „Toată lumea din familia noastră” şi „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”. Un interviu special despre actoria de film.

„Tatăl fantomă” (2011), scris şi regizat de Lucian Georgescu pe o povestire a scriitorului şi scenaristului american Barry Gifford, a însemnat primul rol important în cinema pentru Mihaela Sîrbu, care joacă alături de Marcel Iureş. Un dublu-interviu în care cei doi actori vorbesc despre lucrul la acest film.

„Vulpe vânător” (1993), regizat de Stere Gulea după un scenariu de Herta Müller, nu este doar filmul care îi oferea Oanei Pellea şansa celui mai important rol de cinema al carierei, ci şi cronica ultimelor luni din timpul comunismului şi, mai apoi, a Revoluţiei la Timişoara.

„Moromeţii” poate fi privit ca o apariţie de necrezut: este un film lansat spre sfârşitul perioadei comuniste, când, la fel ca întreaga atmosferă din ţară, peisajul cinematografic devenea tot mai puţin respirabil din cauza cenzurii şi a ideologiei partidului unic.

„Alături de filme de festival, MUBI înseamnă și filme cult și clasice, așa că o bună parte din catalog conține nume sonore din istoria cinematografiei”, afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ioana Diaconu, reprezentanta pentru România a MUBI, platformă internaţională de filme.

INTERVIU „Un horror bun nu înseamnă neapărat sperieturi eficace. Horrorul pur este acela din care sunt făcute coşmarurile, care te urmăresc toată viaţa”, spune, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, criticul de cinema Sebastian Ceolca, specializat pe filme „de groază”.

Dacă vreţi să (re)vedeţi ce s-a realizat valoros în ultimul an în România în materie de documentar de cinema, documentar studenţesc sau documentar de televiziune, cea de-a patra ediţie a Docuart Fest (30 septembrie–4 octombrie) e cea mai bună ocazie, aşa cum ne explică şi Daniela Apostol, directoarea festivalului.

„Filmul poate salva viaţa”, crede Răzvan Georgescu, unul dintre cei mai importanţi regizori români de documentare. Mărturiseşte că lucrul la „Testimonial” (2008) şi, mai apoi, la „Paşaport de Germania” (2014) l-a ajutat în lupta împotriva tumorii cerebrale maligne cu care a fost diagnosticat în urmă cu câţiva ani.

A pornit în 2002 din iniţiativa unui grup de prieteni cinefili care doreau salvarea unui cinematograf local. Iar acum, în afara activismului cultural asumat ca misiune, îşi propune ca până în 2018 să creeze infrastructura necesară pentru înfiinţarea unui Institut al Filmului Documentar.

Există o problemă a romilor din România în Polonia, unde nu sunt bine primiţi, nici măcar de romii locali – recunoaşte regizoarea poloneză Agnieszka Zwiefka, autoarea unui documentar special despre Denisa, o fată care nu aude şi nu poate vorbi, dintr-o tabără de romi de la marginea oraşului Wroclaw.

„Filmul de animaţie transmite emoţie şi culoare pentru toate categoriile de public”, spune Mihai Mitrică, directorul Anim'est, într-un interviu despre cea de-a doua ediţie de la Braşov a festivalului (25-28 iunie).

„Am o satisfacţie dacă filmul mişcă puţin lucrurile sau dacă loveşte în oameni care au o parte din vină în tragedia procurorului Panait“, afirmă actorul Emilian Oprea, revelaţia anului pentru rolul puternic din filmul lui Tudor Giurgiu.

Şase filme au fost selectate pentru prima ediţie a competiţiei Ceau, Cinema!. Cele şase filme, dintre care patru sunt prezentate în premieră în România, vor putea fi vizionate timp de patru zile la Timişoara, începând cu 22 iulie.

Marin Moraru (78 de ani), Premiu de Excelenţă la Festivalul de Film Transilvania (TIFF) 2015. Marin Moraru, interviu despre cinema pentru Ziarul Metropolis. Relaţia cu filmul a unui mare actor cu „structură teatrală”. Un actor care nu mai vrea să mai facă „nici teatru şi nici film“.

„Nu pot oferi povești mai grotești decât o face viața însăși", spune teribilul regizor maghiar György Pálfi, unul dintre cei mai inventivi și șocanți cineaști europeni și unul dintre invitații speciali ai TIFF-ului clujean, unde a fost prezent cu cel mai nou film al său, "Free Fall" ("Cădere liberă").

S-a încheiat perioada de înscriere a filmelor la prima ediţie a competiţiei Ceau, Cinema!. Selecţia oficială va fi anunţată până pe data de 15 iunie. Se cunoaşte deja componenţa juriului care va acorda trofeul 'Ceau, Cinema!'. Un trio alcătuit dintr-o tânără actriţă în plină ascensiune şi doi critici de film cunoscuţi.

Cea de-a doua ediţie a Festivalului de Film european ”Ceau, Cinema!” se va desfăşura, în perioada 22-26 iulie, în municipiul Timişoara şi în comuna Gottlob, din judeţul Timiş, care, potrivit organizatorilor, este prima localitate din mediul rural care are un cinematograf renovat şi digitalizat.

Este neapărată nevoie de un program de cultură vizuală, în special cinematografică, în școli, care ar ajuta la dezvoltarea gândirii critice a elevilor, afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ileana Bîrsan, critic de film și trainer de educație cinematografică pentru copii și adolescenți.

Poate că nu au impus replici de succes mondial ca întrebarea „You talking to me?” rostită în faţa oglinzii de personajul lui Robert De Niro în „Taxi Driver”, dar cele mai cunoscute şi premiate filme ale Noului Cinema Românesc (NCR) au cu siguranţă propriile replici spumoase şi colorate. Ziarul Metropolis vă propune un quiz din […]

INTERVIU Adolf Hitler și Joseph Goebbels erau fani ai filmului de animație, ai lui Walt Disney și ai lui Mickey Mouse, afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis, Ulrich Wegenast, director artistic şi programator al Festivalului de Film de Animaţie de la Stuttgart și invitat special al celei de-a patra ediții a Anim’est Chișinău.

Directorul Festivalului Internaţional de Film de Animaţie anim’est (3-12 octombrie), Mihai Mitrică, spune cum a făcut selecţia şi ce filme nu trebuie ratate, face portretul robot al spectatorului anim’est şi atrage atenţia asupra talentelor din filmul de animație românesc, „care în curând vor exploda”.

Marele regizor polonez Krzysztof Zanussi afirmă, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis realizat la TIFF, că nu există decât un pas între succes și eșec, că premiile sunt folositoare, că a făcut compromisuri în timpul comunismului, că tinerii își vând astăzi prea ușor libertatea și că ceea ce contează este să te comporți decent în viață.

INTERVIU Într-un interviu acordat Ziarului Metropolis la Cluj, cu ocazia conferinței ”Salvați Marele Ecran” din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (30 mai-8 iunie), președintele TIFF și regizorul Tudor Giurgiu a explicat de ce trebuie salvate cinematografele din țară și cum vrea să facă acest lucru.

Cu o distribuţie de staruri cât pentru zece producţii, „The Grand Budapest Hotel”, noul film al americanului Wes Anderson, este o kino-feerie dificil de clasat, dar plăcută ochiului. Un film special, cum rar poate fi văzut pe marile ecrane.

CRONICĂ DE FILM Noul film al lui Nae Caranfil, vorbit în engleză şi cu o distribuţie internaţională, arată că cinematografia română are resurse de a fi (şi) pe placul publicului. „Closer to the Moon” este un exemplu de cinema popular şi melodramatic profesionist executat.

După un început de an sărac în filme de autor pe marile ecrane, a venit momentul pentru trei astfel de producţii de pe trei continente diferite, premiate la mari festivaluri. O bună alternativă la produsele hollywoodiene mai mult sau mai puţin inspirate.

CRONICĂ DE FILM „The Monuments Men“ nu este nici comedie, nici reconstituire istorică, nici film de război, ci doar o producţie convenţională cu (foarte) puţin din fiecare. O nouă ambiţie a lui George Clooney de a-şi transmite – şi ca regizor - viziunea despre America.

CRONICĂ DE FILM Dacă ideea provocatoare din „Her” („Ea”) ar fi ajuns pe mâinile lui David Cronenberg, am fi avut probabil un film greut de uitat. Aşa, Spike Jonze nu oferă decât un film convenţional, în pofida semnalelor stridente că încearcă să fie altfel.

CRONICĂ DE FILM Problema volumului doi din „Nymphomaniac“ nu o reprezintă scenele explicite de (falsă) pornografie şi sado-masochism ce au determinat CNC-ul să-l interzică, ci aparenta uzură a lui Lars von Trier, care oferă un film puţin stimulativ cinematografic pentru un autor de calibrul său.

CRONICĂ DE FILM În „Camille Claudel 1915”, Juliette Binoche face, probabil, unul din cele mai dificile roluri, într-o carieră pe care şi-a dedicat-o preponderent provocărilor. Regizorul Bruno Dumont realizează un inedit film hibrid, care îmbină biografia, documentarul şi ficţiunea.

CRONICĂ DE FILM Garnisit cu o mână de staruri şi cu nenumărate nominalizări şi premii, „American Hustle“ este o farsă cu trimiteri la un stil hollywoodian uşor kitsch, practicat în anii ’70. Aproape nimic memorabil în această comedie, totuşi, agreabilă a lui David O. Russell.

CRONICĂ DE FILM Lars von Trier a devenit previzibil în dorinţa de a şoca exhibându-şi obsesiile, într-un teribilism reconfirmat de „Nymphomaniac: Volume 1“. Un film cu accente poetice, filosofice şi pornografice, care relevă un cineast înclinat mai mult ca oricând spre trivializarea unor idei generoase.

CRONICĂ DE CARTE Cu volumul trei din „O istorie subiectivă a tranziţiei filmice “(Editura Paralela 45, 2013), istoricul şi criticul de film Valerian Sava încheie cea mai importantă dare de a seamă a ceea ce s-a întâmplat semnificativ în cinematografia naţională între 2000 şi 2010.

CRONICĂ DE FILM „Lupul de pe Wall Street“ este extravagant şi, pe alocuri, excesiv. Martin Scorsese oferă un divertisment cinematografic de mare clasă, dar pare indecis între a satiriza cinismul lumii financiare şi a glorifica opulenţa reprezentanţilor acesteia.

Cel mai îndrăzneţ film ajuns pe marile ecrane din România în 2013 este din... 2011 – „Calul din Torino“, în regia marelui cineast maghiar Bela Tarr. Topul anului este dominat de filme care au trecut pe la Cannes.

Ziarul Metropolis a alcătuit topul celor mai bune filme româneşti din 2013. Vă spunem care sunt, în opinia noastră, cei mai buni actori, cele mai bune actriţe, dar şi cele mai proaste filme de anul acesta.

CRONICĂ DE FILM Câştigător al Marelui Premiu al Juriului la Cannes, „Inside Llewyn Davis“, noul (mare) film al fraţilor Coen, este cronica asumat nespectaculară a tentativelor unui cântăreţ de folk din New York-ul anilor ’60 de a se face remarcat. O comedie tandră şi subtilă.

CRONICĂ DE FILM „Majordomul”, în regia lui Lee Daniels, este un film croit pe placul Academiei Americane, dar şi al unui public dornic de poveşti motivaţionale. Transpunerea vizuală a scenariului este, însă, cât se poate de convenţională.

CRONICĂ DE FILM A patra experienţă de regizor a lui Dan Chişu în tot atâţia ani, „Déjà Vu” este un film cu pretenţii de experiment, în care jocul bun al actriţelor Ioana Flora şi Mirela Oprişor şi gustul pentru farsă nu ascund pe deplin senzaţia de improvizaţie.

CRONICĂ DE FILM Inspirat din nuvela cu acelaşi titlu a lui Mircea Eliade şi promovat ca primul horror românesc, „Domnişoara Christina”, în regia lui Alexandru Maftei, este un film de o platitudine regretabilă, care nu doar că nu produce fiorii scontaţi, dar frizează uneori şi ridicolul.

CRONICĂ DE FILM Film cu pretenţii, „O vară foarte instabilă“, noul lungmetraj al Ancăi Damian, este – prin formă şi conţinut - atipic în peisajul cinematografic românesc. Asta nu îl face un film redutabil, ci mai degrabă o experienţă insolită, incapabilă să depăşească însă unele convenţii.

Premiat cu Palme d’Or la Cannes, „Adele: Capitolele 1 şi 2”, în regia franco-tunisianului Abdellatif Kechiche, este un film intens despre maturizarea sentimentală şi sexuală a unei adolescente, dar, mai ales, un portret al feminităţii şi al iubirii, dublat de un elogiu al senzualităţii.

„Only God Forgives“, noul film al danezului Nicolas Winding Refn, este un act gratuit de teribilism, restanţier la capitolul scenariu, în timp ce „Heli“, pentru care mexicanul Amat Escalante a primit premiul de regie la Cannes, este un film răscolitor.

CRONICĂ DE FILM Roxanne, debutul lui Vali Hotea, este un film onest care, în pofida lipsei valenţelor cinematografice, reuşeşte să se achite onorabil de sarcina angajată. Din păcate, lungmetrajul nu străluceşte şi nu lasă aproape deloc spectatorului oportunitatea de a broda singur semnificaţii.

CRONICĂ DE FILM „Câinele japonez“, debutul foarte tânărului regizor Tudor Cristian Jurgiu, este un melanj îndrăzneţ de mai multe stiluri şi influenţe. Un film care se bazează pe o poveste simplă, o distribuţie rarefiată dar solidă şi un strop de melodramă într-un ambalaj minimalist.

CRONICĂ DE FILM Malavita: O familie criminală, noua joacă postmodernă a francezului americanizat Luc Besson, este un film tarantinesc ceva mai puţin sângeros şi cu un umor negru al cărui principal defect este că nu-şi testează propriile limite.

CRONICĂ DE FILM Produs şi distribuit de Strada Film, lungmetrajul „Lupu”, debutul tânărului regizor şi scenarist Bogdan Mustaţă (n. 1975), reprezintă o tentativă, din păcate ratată, de desprindere de realismul predominant în cinematografia română a momentului.

CRONICĂ DE FILM „Metallica: Through the Never“ este, în primul rând, o oprire obligatorie pentru fanii cunoscutei formaţii şi ai muzicii rock. Dar îi poate mulţumi şi pe cei în căutare de artificii vizuale.

CRONICĂ DE FILM Pornit de la un scenariu original de Corneliu Porumboiu, pe care cineastul Igor Cobileanski l-a rescris şi adaptat contextului din Republica Moldova, „La limita de jos a cerului“ este un film revigorant, realizat în cea mai pură tradiţie neorealistă.

CRONICĂ DE FILM „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism“ duce la un nou nivel stilistica minimalistă şi tentativa de conceptualizare a realităţii pe care Corneliu Porumboiu le-a început în „A fost sau n-a fost?“ (2006) şi pe care le-a continuat în „Poliţist, adjectiv” (2009).

CRONICĂ DE FILM. „Love Building”, debutul în lungmetraj al Iuliei Rugină, este o comedie de public despre ipostazele relaţiei de cuplu. Un film lipsit de profunzime, care păstrează însă distanţa regulamentară faţă de prostul-gust.

CRONICĂ DE FILM Revenit la regie după o pauză de 10 ani, Bernardo Bertolucci propune prin noul său film, „Eu şi tu”/”Io e te”, o incursiune intimistă şi cu rol cathartic într-un moment decisiv din vieţile a doi tineri.

Bazat pe evenimente reale, „Hoţii de celebritate”, noul lungmetraj al Sofiei Coppola, este o satiră colorată la adresa showbizului şi a obsesiei pentru vedete şi mediul lor. Un film cu multe brizbrizuri vizuale, dar cu o tematică implicită gravă.

CRONICĂ DE FILM „Sunt o babă comunistă“, în regia lui Stere Gulea, este un film de public care pendulează între un comic echilibrat şi un sentimentalism moderat. Un plus de rigurozitate l-ar fi putut urca însă în categoria realizărilor cinematografice de top.

„Elysium“, cu Matt Damon şi Jodie Foster în distribuţie, este o alegorie SF cu buget mare, dar cu restanţe la originalitate. Şi cu o apetenţă exagerată de a manipula emoţional. Filmul pare a confirma criza blockbusterelor.

CRONICĂ DE FILM „Un episod din viaţa unui adunător de fier vechi“, noul film al premiatului regizor bosniac Danis Tanović, este o încercare ambiţioasă şi parţial reuşită de anulare a graniţelor dintre documentar şi ficţiune. Îndrăzneală suficientă pentru a-l face recomandabil, însă nu şi memorabil.

CRONICĂ DE FILM „Deturnarea”, regizat de danezul Tobias Lindholm, este cronica neromanţată şi anti-eroică a unui tensionat război psihologic între două lumi. Pretextul îl constituie capturarea unei nave daneze de către piraţi.

CRONICĂ DE FILM „Ofertă irezistibilă“ este un thriller solid despre un amfitrion de licitaţii bogat, manierist şi aproape de pensionare. Plasându-şi filmul în lumea picturii, Giuseppe Tornatore lansează tema opoziţiei dintre fals şi autentic, raport pe care îl propune ca posibilă interpretare a relaţiilor între oameni.

CRONICĂ DE FILM „Cercul de foc“ („Pacific Rim“) este un buldozer cinematografic în care dialogurile, personajele şi relaţiile între ele par să fie simple accesorii menite a oferi pauze de respiraţie între desfăşurarea tehnologiei 3D.

CRONICĂ DE FILM Extrem de îndrăzneţ în formă şi conţinut, „No“ continuă demersul cineastului chilian Pablo Larraín de a investiga trecutul ţării sale şi de a proiecta poveştile unor personaje speciale pe fundalul anilor `70 şi `80, dificili şi tulburi din cauza dictaturii lui Augusto Pinochet.

CRONICĂ DE FILM „Before Midnight“, cu Ethan Hawke şi Julie Delpy, se bazează în special pe inteligenţa şi pe naturaleţea omniprezentelor dialoguri, pe interpretările actoriceşti bogate, pe echilibrul între comic şi seriozitate. Filmul pare forţat uneori, din cauza unor trucuri redundante.

A-l judeca şi expedia pe Steven Spielberg din perpectiva unui cinefil dependent de filmele de festival ar bloca orice încercare de a-i înţelege corect opera. La fel de greşit ar fi ca producţiile să-i fie aşezate pe acelaşi raft al mărfurilor hollywoodiene servite pe bandă rulantă.

CRONICĂ DE FILM Autor a circa 20 de lungmetraje şi premiat la Oscar, Cannes, Berlin sau Veneţia, Pedro Almodóvar nu mai este nevoit să demonstreze nimic. „Amanţii pasageri“ este exerciţiul comic - destins şi obraznic - al unui regizor versat şi nonconformist.

CRONICĂ DE FILM „Destine la răscruce“ este peste media producţiilor de peste Ocean aterizate prin mall-urile de la noi. Ryan Gosling, învăluit în aura de coolness devenită marcă proprie, o are alături pe Eva Mendes.

Film biografic şi de idei exprimate aproape exclusiv prin dialoguri, în detrimentul imaginii, „Hannah Arendt“ reconstituie un fragment din viaţa celebrei intelectuale germane cu origini evreieşti.

Filmul „Puzzle“, regizat de Andrei Zincă, conţine scăpări amatoriceşti şi alunecări într-un ridicol care, involuntar, pot stârni râsul şi un sentiment de stânjeneală în rândul unor spectatori pentru ceea ce au fost nevoiţi să joace actorii Adrian Titieni, Ioana Pavelescu sau Dan Nuţu

Anul 2024 se anunţă unul bogat în filme româneşti de autor, fie ele de ficţiune, documentare sau hibride. V-am pregătit, în exclusivitate, o listă cu cele mai aşteptate titluri, care cuprinde noi filme de regizori consacraţi precum Andrei Ujică, Radu Jude, Cristi Puiu, Stere Gulea, Eugen Jebeleanu, Adrian Sitaru, Tudor Giurgiu sau Emanuel Pârvu, precum şi câteva debuturi foarte promiţătoare.

„Nu e despre tine, actor sau regizor. Abandonarea egoului e importantă pe scenă, în viață", afirmă actorul Vlad Brumaru, într-un interviu pentru Ziarul Metropolis.

A zecea ediţie a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara va celebra cinematografia norvegiană printr-un focus organizat în parteneriat cu Festivalul Internaţional de Film de la Bergen (BIFF). Secţiunea va cuprinde un cineconcert cu o capodoperă a cinematografiei mute, o serie de filme recente şi clasice, precum şi întâlniri cu cineaşti şi experţi norvegieni.