Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia – natura concurează cultura
https://www.ziarulmetropolis.ro/palatul-brancovenesc-de-la-mogosoaia-natura-concureaza-cultura/

Ce putem vizita în cadrul Palatelor din Mogoşoaia, până la sfârşitul anului? Aflăm de la Mădălina Mirea, Director General Interimar al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti din Mogoşoaia.

Un articol de Raluca Moisan|15 Octombrie 2015

Sunteti noul Director General Interimar al CCPB, vă rog să ne spuneţi care este situaţia actuală a centrului.

La Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti lucrurile reintră treptat pe făgaşul lor normal. O mână de oameni inimoşi, veghează la bunul mers al centrului. Programul cultural nu a fost afectat, însă am avut un imens deficit de imagine, pe care încercăm să-l depăşim.

madamirea-vernisaj-portretAu fost parteneri media care ne-au cerut să le scoatem, o vreme, sigla de pe materialele noastre de promovare, oameni care s-au dezabonat de la newsletter, dar am avut şi prieteni, care ne-au susţinut şi ne-au rămas alături, pentru ceea ce înseamnă Mogoşoaia în contextul artei contemporane româneşti.

Aşteptăm din moment în moment auditul, DNA-ul a ridicat zeci de còpii ale dosarelor care au generat probleme, corturile în care aveau loc nunţi, vor fi desfiinţate la jumătatea lunii noiembrie şi aşteptăm scoaterea la concurs a posturilor de conducere.

Nu avem timp de resentimente, avem multe lucruri de construit. Aşa cum spuneam, Mogoşoaia merge mai departe.

Care este strategia dumneavoastra pe termen scurt şi mediu?

Noua echipă de consilieri ai primarului este interesată de soarta centrului. Au venit la faţa locului, ni s-au cerut liste cu priorităţi, atât pe partea culturală, cât şi pe partea administrativă. Mai mult decât creşterea veniturilor în detrimentul actului cultural de calitate, am în vedere scăderea cheltuielilor. Pentru fundamentarea bugetului pe anul viitor, am cerut tuturor furmizorilor noştri de servicii, consultanţă şi expertiză, o renegociere a contractelor, cu reducerea dramatică a costurilor, între 25 şi 60 de procente.

Trebuie să ducem la bun sfârşit clădirea cea nouă, Memorialul Văcăreşti, ale cărei lucrări se află într-un stadiu avansat. Am chemat-o înapoi pe doamna Doina Mândru, pentru a se ocupa de detaliile acestui şantier, pentru că domnia sa ştie fiecare etapă şi a contribuit decisiv la elaborarea acestui proiect pe care îl consideră o datorie de onoare: integrarea fragmentelor litice şi a frescelor de la Mânăstirea Văcăreşti, demolată în 1986, într-un ansamblu modern, care va beneficia de o sală multifuncţională şi de foaiere gândite să găzduiască expoziţii de artă contemporană.

Îmi doresc ca în acest scurt interimat să pot trece instituţia în rândul celor de interes naţional, pentru că legislaţia ne permite acest lucru. Broderia de mari dimensiuni, din Sala cancelariei, cea care reprezintă portretul votiv al Brâncovenilor, a fost concepută special pentru acest loc. La comanda Marthei Bibescu, şi după cartoanele Norei Steriadi, zece ţesătoare au cusut în fir de mătase şi argint această adevărată operă de artă, între anii 1930 – 1932. Piesa se află în custodia Muzeului Naţional de Artă al României, dar facem demersuri pentru a intra în patrimoniului Palatului, aşa cum este firesc.

Am trimis descrierea locului către 230 de tur-operatori, pentru a introduce Palatul în pachetele de vizitare ofertate către turiştii din ţară şi din străinătate. Şi, bineînţeles, avem mult de lucru la strategia de comunicare a acţiunilor noastre.

Spuneţi-ne în câteva cuvinte pentru ce ar veni lumea la Palatele Brâncoveneşti?

Cea mai importantă resursă ce poate fi alocată dinamic este ataşamentul oamenilor pentru acest loc. Al celor ce lucrează aici, şi care plătesc un sfert din salariu pentru a veni zilnic la serviciu şi cel al publicului nostru fidel. Căci Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia este un loc în care natura şi cultura concurează şi se combină în elaborarea ofertei noastre pentru timpul liber.

palatul mogosoaia 4

 

În fiecare anotimp, aleile largi, sau labirintul parcului englezesc atrag zilnic sute de vizitatori. Este singurul ansamblu de acest gen din ţară, care ni s-a păstrat în integralitatea sa: Palatul, Cuhnia, Foişorul, Gheţăria, Poarta şi turnul, Biserica, apoi, mai recentele Vila Elchingen – Casa de oaspeţi şi Parcul cel nou. Fiecare dintre aceste spaţii găzduiesc astăzi manifestări de artă contemporană.

Programul cultural pe 2016 cuprinde cinci importante manifestări, dezvoltate în parteneriate internaţionale cu instituţii similare din Lyon, Poznan, Metz, New York, Regensburg şi ne concentrăm atenţia pe produse culturale ce au la bază sincretismul artelor. Elaborăm deja planul cultural pentru noua clădire care va fi, în sine un mic centru, căci este prevăzut pentru concerte camerale, conferinţe cu traducere simultană, piese de teatru alternativ, proiecţii de film etc.

Ce putem vedea pana la sfârşitul anului la Palate?

Pe 17 octombrie inaugurăm o expoziţie de colaj în Foişor, cu lucrări propuse de Mugur Kreiss, precum şi o expoziţie colectivă în Palat, al cărei curator, Raluca Băloiu, a adus la un loc 12 artişti contemporani de mare vizibilitate, sub numele Spaţiu spiritual. Pe 15 noiembrie, la Cuhnie, va avea loc vernisajul expoziţiei Reflexii în timp, semnată de artistul Ioan Tămâian, în Foişor Anca Boeriu aduce lucrări de grafică, iar la Palat, Alexandru Done cu lucrările sale de mare impact vizual, încheie acest an expoziţional.

În sala Scoarţelor avem evenimentele desfăşurate în parteneriat cu Liceul de Muzică George Enescu, cu Fundaţia Remember Enescu, precum şi cu Compania Teatrală Zona.
Aşteptăm publicul la Mogoşoaia, pentru că spectacolul frunzelor colorate, oferit de aleile străjuite de castani, completează programul nostru cultural minuţios elaborat cu gândul că fiecare om care vine la Mogoşoaia, să plece îmbogăţit cu o experientă intelectuală şi senzorială.

Palatul Mogosoaia

Palatul este deschis de marţi până duminică intre orele 10:00 şi 18:00, iar mijlocul de transport în comun este Maxi Taxi 508, care pleacă spre Mogoşoaia din 10 in 10 minute, din Piata Clăbucet, la capatul maşinii 300. Vă aşteptăm să ne urmăriţi pe Facebook şi pe www.palatebrancovenesti.ro, de asemenea să vă înscrieti la newsletter-ul nostru săptămânal, pentru a fi la curent cu toate acţiunile Centrului Cultural “Palatele Brâncoveneşti”.

INFO

Centrul Cultural “Palatele Brancovenesti” este o Instituție Publică de Cultură aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București.

Complexul monumental istoric cultural, turistic și de agrement Mogoșoaia reprezintă unul dintre locurile cele mai căutate si atractive datorită valorosului patrimoniu arhitectural situat într-un cadru natural pitoresc în imediata apropiere a Municipiului București. Centrul administreaza Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia. Curtea Domneasca de la Mogosoaia a fost atestată la sfârșitul secolului XVII, construcția finalizându-se la începutul secolului XVIII.

Actualmente dupa mai multe etape de restaurari, renovări, modernizări, completări și sistematizări, zona este compusa din:

Curtea de onoare, în care se află:

– Palatul, înălțat in septembrie 1702 de catre Constantin Brancoveanu pentru al doilea fiu al sau, Stefan. In prezent palatul adaposteste Muzeul Traditiei Aulice (infiintat in anul 2000) si anume donatia Liana si Dan Nasta, o colectie de arta comparata insumand circa 300 de piese, in salile parterului si in anexe fiind prezentate anual aproximativ 10 expozitii temporare, eseu sau arta contemporana.

– Cuhnia, fosta bucătărie domnească; este spațiu expozițional în prezent.
Turnul porții  (ante 1702) si poarta Târgoviștei pe care este montata o replica a grupului statuar care o reprezinta pe Zeita Minerva.

– Centrul de conferinte si rezidente (fost vila d’Elchingen) – (sec. XVII, refaceri 1927 – 1936) in prezent gazduieste uncentru de conferinte si rezidente cu 2 sali de conferinta (cu o capacitate de 50, respectiv 75 locuri), un restaurant – 120 locuri si 16 camere de cazare – 25 locuri.

– Ghețăria (fostul depozit de gheață al palatului)

În exteriorul curții de onoare se găsesc:

Parcul englezesc cu gradini in stil italian, amenajarea sa peisagistica realizandu-se intre anii 1921 – 1922 sub indrumarea Marthei Bibescu.

Biserica cu hramul Sf. Gheorghe ridicata de Constantin Brancoveanu in anul 1688, unde se gaseste tabloul votiv care ii reprezinta pe Constantin Brancoveanu cu cei 4 fii ai sai si pe Doamna Maria cu cele 7 fiice. Tot aici este inhumat George Valentin Bibescu, sotul Marthei Bibescu, sub o frumoasa lespede funerara decorata cu stema familiei Bibescu (doi lei cu vulturul incoronat).

Capela Gh. Bibescu – secolul XIX – o adevarata necropola de familie adaposteste mormintele ultimilor proprietari ai Mogosoaiei si ale rudelor lor: Printul Nicolae G. Bibescu si sotia sa Helene Louise Ney d’Elchingen, Printul George Bibescu si sotia sa, Valentine de Caraman Chimay, Printesa Elisabeth Bibescu, Printii Mihai Basarab Brancoveanu si George Basarab Brancoveanu.

Serele N. Bibescu, atelier francez – 1890. În prezent utilizate pentru culturi floricole și atelier de educație plastică pentru copii.

 

Page 1 of 4612345...102030...Last »