Paleologu: „Breban a spus că Patapievici și Liiceanu trebuie împușcați“. Breban se apără
https://www.ziarulmetropolis.ro/paleologu-breban-a-spus-ca-patapievici-si-liiceanu-trebuie-impuscati-breban-se-apara/

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu spune că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care într-o şedinţă a secţiei de filologie şi literatură ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

Un articol de Petre Ivan|31 mai 2015

Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a reacţionat în contextul în care Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a spus, vineri, că l-a marcat recenta „ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul „s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

Astfel, Theodor Paleologu a scris, vineri seară, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, că îl felicită pe Radu Boroianu că s-a delimitat de „scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme”, precizând că aşteaptă acelaşi gest din partea conducerii Academiei Române.

„Îl felicit pe Radu Boroianu, președintele ICR, pentru delimitarea neechivocă de scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme. Aștept același gest din partea conducerii Academiei Române, după apelul la asasinat lansat în plină ședință a secției de filologie și literatură: Patapievici și Liiceanu, a spus el, ar trebui împușcați. Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demență senilă cu puseuri de violență verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituții precum Institutul Cultural și Academia Română”, a scris fostul ministru al Culturii pe pagina sa de Facebook.

Afirmaţiile lui Theodor Paleologu au venit în contextul în care Radu Boroianu a scris, într-un text publicat vineri pe site-ul Institutului Cultural Român, că „se desparte” de atitudinea lui Nicolae Breban, după ce, într-o conferinţă de presă care a avut loc pe 5 mai, preşedintele ICR a anunţat că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane.

Theodor Paleologu

Theodor Paleologu

„Din păcate, Academicianul Nicolae Breban a crezut de cuviință să răstălmăcească propunerea mea de a conduce onorific un consiliu consultativ, repet, consultativ, al Președintelui ICR și s-a închipuit instalat ca Despot al instituției. Oricât de luminați, despoții nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali. Oricât te-aș prețui, oricât m-aș fi opus și altor excluderi aberante apărute din orgoliile altora și citez excluderile lui Mihai Eminescu, Adrian Marino, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban și Liviu Antonesei sau Corneliu Baba și chiar Horia Bernea, mă despart și de atitudinea Domniei Tale”, a spus Radu Boroianu, adăugând că poate „îndura și absența unui Consiliu Consultativ care nu a existat în istoria ICR decât pe hârtie”, fiind convins că nu va rămâne singur.

Pe de altă parte, despre „apelul la asasinat” pe care l-ar fi făcut Nicolae Breban au mai scris, tot pe reţeaua de socializare Facebook, poetul Radu Vancu, dar şi criticul literar Daniel Cristea-Enache.
„Breban a cerut, în şedinţa Academiei, ca Patapievici şi Liiceanu să fie împuşcaţi. Mă tem că tocmai şi-a tras ultimul glonţ în ruina propriei statui. Poate că mă înşel, dar nici măcar Eugen Barbu nu ajunsese la asemenea violenţe de limbaj. (Vadim Tudor, însă, da)”, a scris Radu Vancu pe pagina de Facebook.

La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache a spus: „Aflu (de pe wall-ul lui Radu Vancu) că Nicolae Breban, într-o ședință a Academiei, a spus că Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici ar trebui împușcați. Și că numai doi academicieni (Grigore Brâncuș, fostul meu Profesor, și Ileana Mălăncioiu) ar fi protestat. De unde se vede că poți să fii un scriitor foarte bun, academician, director de revistă ș.a.m.d. cu caracter zero. A trage o concluzie cu valoare de adevăr e singurul beneficiu al acestei incredibile mizerii”.

Nicolae Breban a mai făcut afirmaţii care au scandalizat opinia publică şi la conferinţa de presă, din 5 mai, în care Radu Boroianu l-a anunţat ca viitor preşedinte de onoare al Consiliului consultativ al ICR.

„Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus la momentul respectiv Nicolae Breban.

„George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, ăştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a mai spus atunci Nicolae Breban.

Replica lui Nicolae Breban

Nicolae Breban a declarat, pentru Mediafax, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc, precizând totodată că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu.

Nicolae Breban a spus că nu îl interesează foarte mult ce spune Theodor Paleologu. „Eu am fost prieten cu tatăl lui, l-am stimat. Cariera domnului Paleologu tânăr mă interesează mai puţin”, a spus Breban.

De asemenea, Nicolae Breban spune că ceea ce afirmă Theodor Paleologu este „folclor”. Totodată, Nicolae Breban precizează că s-a referit într-adevăr la Horia-Roman Patapievici, însă nu şi la Gabriel Liiceanu.

„Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu”, a declarat Nicolae Breban.

Pe de altă parte, întrebat dacă este la curent cu afirmaţiile preşedintelui ICR, Radu Boroianu, referitoare la el, Nicolae Breban a negat. El a mai spus că este foarte bine dacă Radu Boroianu a decis să nu pună în funcţiune acel Consiliu consultativ al ICR, al cărui preşedinte de onoare ar fi trebuit să fie Breban. „Foarte bine. E bine să ne mai calmăm puţin”, a mai spus Nicolae Breban.

Într-un text intitulat „Despărțirea de Breban (și nu numai)?”, semnat de Radu Boroianu şi publicat vineri pe site-ul ICR, Boroianu a spus că l-a marcat recenta „ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul „s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983

03
/03
/16

Romanul Toate bufniţele, de Filip Florian, a fost publicat în Germania, la Editura Matthes & Seitz (Berlin), în traducerea lui Georg Aescht, cu titlul Alle Eulen. Cel mai recent roman semnat de Filip Florian, a obținut Premiul pentru „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea „Beletristică”, la Gala „Bun de Tipar”, ediția a II-a, 2013.