Paleologu: „Breban a spus că Patapievici și Liiceanu trebuie împușcați“. Breban se apără
https://www.ziarulmetropolis.ro/paleologu-breban-a-spus-ca-patapievici-si-liiceanu-trebuie-impuscati-breban-se-apara/

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu spune că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care într-o şedinţă a secţiei de filologie şi literatură ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

Un articol de Petre Ivan|31 mai 2015

Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a reacţionat în contextul în care Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a spus, vineri, că l-a marcat recenta “ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul “s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

Astfel, Theodor Paleologu a scris, vineri seară, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, că îl felicită pe Radu Boroianu că s-a delimitat de “scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme”, precizând că aşteaptă acelaşi gest din partea conducerii Academiei Române.

“Îl felicit pe Radu Boroianu, președintele ICR, pentru delimitarea neechivocă de scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme. Aștept același gest din partea conducerii Academiei Române, după apelul la asasinat lansat în plină ședință a secției de filologie și literatură: Patapievici și Liiceanu, a spus el, ar trebui împușcați. Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demență senilă cu puseuri de violență verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituții precum Institutul Cultural și Academia Română”, a scris fostul ministru al Culturii pe pagina sa de Facebook.

Afirmaţiile lui Theodor Paleologu au venit în contextul în care Radu Boroianu a scris, într-un text publicat vineri pe site-ul Institutului Cultural Român, că “se desparte” de atitudinea lui Nicolae Breban, după ce, într-o conferinţă de presă care a avut loc pe 5 mai, preşedintele ICR a anunţat că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane.

Theodor Paleologu

Theodor Paleologu

“Din păcate, Academicianul Nicolae Breban a crezut de cuviință să răstălmăcească propunerea mea de a conduce onorific un consiliu consultativ, repet, consultativ, al Președintelui ICR și s-a închipuit instalat ca Despot al instituției. Oricât de luminați, despoții nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali. Oricât te-aș prețui, oricât m-aș fi opus și altor excluderi aberante apărute din orgoliile altora și citez excluderile lui Mihai Eminescu, Adrian Marino, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban și Liviu Antonesei sau Corneliu Baba și chiar Horia Bernea, mă despart și de atitudinea Domniei Tale”, a spus Radu Boroianu, adăugând că poate “îndura și absența unui Consiliu Consultativ care nu a existat în istoria ICR decât pe hârtie”, fiind convins că nu va rămâne singur.

Pe de altă parte, despre “apelul la asasinat” pe care l-ar fi făcut Nicolae Breban au mai scris, tot pe reţeaua de socializare Facebook, poetul Radu Vancu, dar şi criticul literar Daniel Cristea-Enache.
“Breban a cerut, în şedinţa Academiei, ca Patapievici şi Liiceanu să fie împuşcaţi. Mă tem că tocmai şi-a tras ultimul glonţ în ruina propriei statui. Poate că mă înşel, dar nici măcar Eugen Barbu nu ajunsese la asemenea violenţe de limbaj. (Vadim Tudor, însă, da)”, a scris Radu Vancu pe pagina de Facebook.

La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache a spus: “Aflu (de pe wall-ul lui Radu Vancu) că Nicolae Breban, într-o ședință a Academiei, a spus că Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici ar trebui împușcați. Și că numai doi academicieni (Grigore Brâncuș, fostul meu Profesor, și Ileana Mălăncioiu) ar fi protestat. De unde se vede că poți să fii un scriitor foarte bun, academician, director de revistă ș.a.m.d. cu caracter zero. A trage o concluzie cu valoare de adevăr e singurul beneficiu al acestei incredibile mizerii”.

Nicolae Breban a mai făcut afirmaţii care au scandalizat opinia publică şi la conferinţa de presă, din 5 mai, în care Radu Boroianu l-a anunţat ca viitor preşedinte de onoare al Consiliului consultativ al ICR.

“Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus la momentul respectiv Nicolae Breban.

“George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, ăştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a mai spus atunci Nicolae Breban.

Replica lui Nicolae Breban

Nicolae Breban a declarat, pentru Mediafax, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc, precizând totodată că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu.

Nicolae Breban a spus că nu îl interesează foarte mult ce spune Theodor Paleologu. “Eu am fost prieten cu tatăl lui, l-am stimat. Cariera domnului Paleologu tânăr mă interesează mai puţin”, a spus Breban.

De asemenea, Nicolae Breban spune că ceea ce afirmă Theodor Paleologu este “folclor”. Totodată, Nicolae Breban precizează că s-a referit într-adevăr la Horia-Roman Patapievici, însă nu şi la Gabriel Liiceanu.

“Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu”, a declarat Nicolae Breban.

Pe de altă parte, întrebat dacă este la curent cu afirmaţiile preşedintelui ICR, Radu Boroianu, referitoare la el, Nicolae Breban a negat. El a mai spus că este foarte bine dacă Radu Boroianu a decis să nu pună în funcţiune acel Consiliu consultativ al ICR, al cărui preşedinte de onoare ar fi trebuit să fie Breban. “Foarte bine. E bine să ne mai calmăm puţin”, a mai spus Nicolae Breban.

Într-un text intitulat “Despărțirea de Breban (și nu numai)?”, semnat de Radu Boroianu şi publicat vineri pe site-ul ICR, Boroianu a spus că l-a marcat recenta “ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul “s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

Pagina 7 din 107« Prima...56789...203040...Ultima »