Paleologu: „Breban a spus că Patapievici și Liiceanu trebuie împușcați“. Breban se apără
https://www.ziarulmetropolis.ro/paleologu-breban-a-spus-ca-patapievici-si-liiceanu-trebuie-impuscati-breban-se-apara/

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu spune că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care într-o şedinţă a secţiei de filologie şi literatură ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

Un articol de Petre Ivan|31 mai 2015

Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a reacţionat în contextul în care Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a spus, vineri, că l-a marcat recenta „ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul „s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

Astfel, Theodor Paleologu a scris, vineri seară, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, că îl felicită pe Radu Boroianu că s-a delimitat de „scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme”, precizând că aşteaptă acelaşi gest din partea conducerii Academiei Române.

„Îl felicit pe Radu Boroianu, președintele ICR, pentru delimitarea neechivocă de scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme. Aștept același gest din partea conducerii Academiei Române, după apelul la asasinat lansat în plină ședință a secției de filologie și literatură: Patapievici și Liiceanu, a spus el, ar trebui împușcați. Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demență senilă cu puseuri de violență verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituții precum Institutul Cultural și Academia Română”, a scris fostul ministru al Culturii pe pagina sa de Facebook.

Afirmaţiile lui Theodor Paleologu au venit în contextul în care Radu Boroianu a scris, într-un text publicat vineri pe site-ul Institutului Cultural Român, că „se desparte” de atitudinea lui Nicolae Breban, după ce, într-o conferinţă de presă care a avut loc pe 5 mai, preşedintele ICR a anunţat că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane.

Theodor Paleologu

Theodor Paleologu

„Din păcate, Academicianul Nicolae Breban a crezut de cuviință să răstălmăcească propunerea mea de a conduce onorific un consiliu consultativ, repet, consultativ, al Președintelui ICR și s-a închipuit instalat ca Despot al instituției. Oricât de luminați, despoții nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali. Oricât te-aș prețui, oricât m-aș fi opus și altor excluderi aberante apărute din orgoliile altora și citez excluderile lui Mihai Eminescu, Adrian Marino, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban și Liviu Antonesei sau Corneliu Baba și chiar Horia Bernea, mă despart și de atitudinea Domniei Tale”, a spus Radu Boroianu, adăugând că poate „îndura și absența unui Consiliu Consultativ care nu a existat în istoria ICR decât pe hârtie”, fiind convins că nu va rămâne singur.

Pe de altă parte, despre „apelul la asasinat” pe care l-ar fi făcut Nicolae Breban au mai scris, tot pe reţeaua de socializare Facebook, poetul Radu Vancu, dar şi criticul literar Daniel Cristea-Enache.
„Breban a cerut, în şedinţa Academiei, ca Patapievici şi Liiceanu să fie împuşcaţi. Mă tem că tocmai şi-a tras ultimul glonţ în ruina propriei statui. Poate că mă înşel, dar nici măcar Eugen Barbu nu ajunsese la asemenea violenţe de limbaj. (Vadim Tudor, însă, da)”, a scris Radu Vancu pe pagina de Facebook.

La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache a spus: „Aflu (de pe wall-ul lui Radu Vancu) că Nicolae Breban, într-o ședință a Academiei, a spus că Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici ar trebui împușcați. Și că numai doi academicieni (Grigore Brâncuș, fostul meu Profesor, și Ileana Mălăncioiu) ar fi protestat. De unde se vede că poți să fii un scriitor foarte bun, academician, director de revistă ș.a.m.d. cu caracter zero. A trage o concluzie cu valoare de adevăr e singurul beneficiu al acestei incredibile mizerii”.

Nicolae Breban a mai făcut afirmaţii care au scandalizat opinia publică şi la conferinţa de presă, din 5 mai, în care Radu Boroianu l-a anunţat ca viitor preşedinte de onoare al Consiliului consultativ al ICR.

„Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus la momentul respectiv Nicolae Breban.

„George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, ăştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a mai spus atunci Nicolae Breban.

Replica lui Nicolae Breban

Nicolae Breban a declarat, pentru Mediafax, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc, precizând totodată că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu.

Nicolae Breban a spus că nu îl interesează foarte mult ce spune Theodor Paleologu. „Eu am fost prieten cu tatăl lui, l-am stimat. Cariera domnului Paleologu tânăr mă interesează mai puţin”, a spus Breban.

De asemenea, Nicolae Breban spune că ceea ce afirmă Theodor Paleologu este „folclor”. Totodată, Nicolae Breban precizează că s-a referit într-adevăr la Horia-Roman Patapievici, însă nu şi la Gabriel Liiceanu.

„Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu”, a declarat Nicolae Breban.

Pe de altă parte, întrebat dacă este la curent cu afirmaţiile preşedintelui ICR, Radu Boroianu, referitoare la el, Nicolae Breban a negat. El a mai spus că este foarte bine dacă Radu Boroianu a decis să nu pună în funcţiune acel Consiliu consultativ al ICR, al cărui preşedinte de onoare ar fi trebuit să fie Breban. „Foarte bine. E bine să ne mai calmăm puţin”, a mai spus Nicolae Breban.

Într-un text intitulat „Despărțirea de Breban (și nu numai)?”, semnat de Radu Boroianu şi publicat vineri pe site-ul ICR, Boroianu a spus că l-a marcat recenta „ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul „s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.