Paleologu: „Breban a spus că Patapievici și Liiceanu trebuie împușcați“. Breban se apără
https://www.ziarulmetropolis.ro/paleologu-breban-a-spus-ca-patapievici-si-liiceanu-trebuie-impuscati-breban-se-apara/

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu spune că Academia Română trebuie să se delimiteze de scandaloasele declaraţii făcute de academicianul Nicolae Breban, care într-o şedinţă a secţiei de filologie şi literatură ar fi spus că Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu ar trebui împuşcaţi.

Un articol de Petre Ivan|31 mai 2015

Deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a reacţionat în contextul în care Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a spus, vineri, că l-a marcat recenta „ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul „s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

Astfel, Theodor Paleologu a scris, vineri seară, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook, că îl felicită pe Radu Boroianu că s-a delimitat de „scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme”, precizând că aşteaptă acelaşi gest din partea conducerii Academiei Române.

„Îl felicit pe Radu Boroianu, președintele ICR, pentru delimitarea neechivocă de scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme. Aștept același gest din partea conducerii Academiei Române, după apelul la asasinat lansat în plină ședință a secției de filologie și literatură: Patapievici și Liiceanu, a spus el, ar trebui împușcați. Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demență senilă cu puseuri de violență verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituții precum Institutul Cultural și Academia Română”, a scris fostul ministru al Culturii pe pagina sa de Facebook.

Afirmaţiile lui Theodor Paleologu au venit în contextul în care Radu Boroianu a scris, într-un text publicat vineri pe site-ul Institutului Cultural Român, că „se desparte” de atitudinea lui Nicolae Breban, după ce, într-o conferinţă de presă care a avut loc pe 5 mai, preşedintele ICR a anunţat că academicianul şi scriitorul Nicolae Breban va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane.

Theodor Paleologu

Theodor Paleologu

„Din păcate, Academicianul Nicolae Breban a crezut de cuviință să răstălmăcească propunerea mea de a conduce onorific un consiliu consultativ, repet, consultativ, al Președintelui ICR și s-a închipuit instalat ca Despot al instituției. Oricât de luminați, despoții nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali. Oricât te-aș prețui, oricât m-aș fi opus și altor excluderi aberante apărute din orgoliile altora și citez excluderile lui Mihai Eminescu, Adrian Marino, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban și Liviu Antonesei sau Corneliu Baba și chiar Horia Bernea, mă despart și de atitudinea Domniei Tale”, a spus Radu Boroianu, adăugând că poate „îndura și absența unui Consiliu Consultativ care nu a existat în istoria ICR decât pe hârtie”, fiind convins că nu va rămâne singur.

Pe de altă parte, despre „apelul la asasinat” pe care l-ar fi făcut Nicolae Breban au mai scris, tot pe reţeaua de socializare Facebook, poetul Radu Vancu, dar şi criticul literar Daniel Cristea-Enache.
„Breban a cerut, în şedinţa Academiei, ca Patapievici şi Liiceanu să fie împuşcaţi. Mă tem că tocmai şi-a tras ultimul glonţ în ruina propriei statui. Poate că mă înşel, dar nici măcar Eugen Barbu nu ajunsese la asemenea violenţe de limbaj. (Vadim Tudor, însă, da)”, a scris Radu Vancu pe pagina de Facebook.

La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache a spus: „Aflu (de pe wall-ul lui Radu Vancu) că Nicolae Breban, într-o ședință a Academiei, a spus că Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici ar trebui împușcați. Și că numai doi academicieni (Grigore Brâncuș, fostul meu Profesor, și Ileana Mălăncioiu) ar fi protestat. De unde se vede că poți să fii un scriitor foarte bun, academician, director de revistă ș.a.m.d. cu caracter zero. A trage o concluzie cu valoare de adevăr e singurul beneficiu al acestei incredibile mizerii”.

Nicolae Breban a mai făcut afirmaţii care au scandalizat opinia publică şi la conferinţa de presă, din 5 mai, în care Radu Boroianu l-a anunţat ca viitor preşedinte de onoare al Consiliului consultativ al ICR.

„Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus la momentul respectiv Nicolae Breban.

„George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, ăştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a mai spus atunci Nicolae Breban.

Replica lui Nicolae Breban

Nicolae Breban a declarat, pentru Mediafax, că a folosit într-o şedinţă la Academia Română o metaforă, poate nefericită, referitor la Horia-Roman Patapievici şi că a vrut să arate că dispreţuieşte atacurile la adresa neamului românesc, precizând totodată că nu s-a referit şi la Gabriel Liiceanu.

Nicolae Breban a spus că nu îl interesează foarte mult ce spune Theodor Paleologu. „Eu am fost prieten cu tatăl lui, l-am stimat. Cariera domnului Paleologu tânăr mă interesează mai puţin”, a spus Breban.

De asemenea, Nicolae Breban spune că ceea ce afirmă Theodor Paleologu este „folclor”. Totodată, Nicolae Breban precizează că s-a referit într-adevăr la Horia-Roman Patapievici, însă nu şi la Gabriel Liiceanu.

„Ăsta este un folclor. Eu am mai auzit tonul ăsta. La Academie am repetat doar pe scurt ce am spus la Antena 3 (într-o emisiune, n.r.), dar asta cu împuşcatul este o variantă din ce am spus (…) am spus că, dacă omul ăsta, Patapievici, ar fi fost în Polonia şi ar fi murdărit şi înjurat istoria poloneză, probabil că polonezii l-ar fi împuşcat, nu eu. A fost o metaforă, poate nefericită, dar arăta faptul că eu dispreţuiesc atacurile la adresa neamului românesc şi a istoriei acestui neam. Vroiam să spun că probabil polonezii ar fi reacţionat foarte dur. Asta vroiam să spun. Pe când în România nu a reacţionat nimeni. Dispreţuiesc pe cei care atacă istoria şi limba românească. Asta e tot ce am spus. N-am spus nimic de Liiceanu”, a declarat Nicolae Breban.

Pe de altă parte, întrebat dacă este la curent cu afirmaţiile preşedintelui ICR, Radu Boroianu, referitoare la el, Nicolae Breban a negat. El a mai spus că este foarte bine dacă Radu Boroianu a decis să nu pună în funcţiune acel Consiliu consultativ al ICR, al cărui preşedinte de onoare ar fi trebuit să fie Breban. „Foarte bine. E bine să ne mai calmăm puţin”, a mai spus Nicolae Breban.

Într-un text intitulat „Despărțirea de Breban (și nu numai)?”, semnat de Radu Boroianu şi publicat vineri pe site-ul ICR, Boroianu a spus că l-a marcat recenta „ieșire curmezișe” a lui Nicolae Breban, precizând că, din păcate, scriitorul „s-a închipuit instalat ca Despot” al ICR, însă despoţii nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali.

28
/07
/16

O nouă ediţie a evenimentului "Noaptea cărţilor deschise" are loc, vineri, 29 iulie, între orele 20:00 şi 23:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, oferind cititorilor reduceri semnificative de 20% la toate cărţile din librărie.

27
/07
/16

Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia sunt ţările europene cu cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, în timp ce pe ultimele locuri ale acestui top se află ţări ca Olanda, Grecia şi Portugalia, unde există doar o jumătate de bibliotecă la 10.000 de persoane.

25
/07
/16

Un teatru vechi de 100 de ani din Buenos Aires a fost transformat într-o librărie mai spectaculoasă ca un muzeu. “Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră ca ar fi o grădină, alţii şi-l pot închipui ca un palat, eu l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă şi aici mă aflam eu…” – Jorge Luis Borges.

20
/07
/16

A apărut, în acest an, la Editura Art, cartea “Vremurile bune de altădată” (selecție și traducere din limba cehă de Jean Grosu), în seria de autor “Bohumil Hrabal”.

19
/07
/16

„Nu talentul le lipseşte românilor, ci caracterul.” - Norman Manea. Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori români, împlineşte, astăzi, 80 de ani!

19
/07
/16

Romanul Donbas este povestea adevărată a unui evadat român din lagărul sovietic: Jacques Săndulescu, ce avea să devină Big Jacques în America, adică boxer profesionist, actor și proprietar al unui bar de jazz din New York, e luat de pe stradă într-o bună zi și dus în lagărul sovietic de la Donbas. După doi ani și jumătate de chin, reușește o evadare spectaculoasă.

18
/07
/16

„Toată lumina pe care nu o putem vedea“, de Anthony Doerr, Editura Humanitas Fiction, 2016, Premiul Pulitzer de anul trecut, este una dintre marile cărți ale timpului nostru. În New York Times Book Review stă scris: “Lumina din titlu este legată de ceea ce auzise Werner într-o emisiune radiofonică de la sfârșitul anilor ’30: creierul uman are capacitatea de a crea lumină în întuneric.”

10
/07
/16

CRONICĂ DE CARTE Alexandru Solomon nu este doar unul din cei câţiva autori importanţi de filme de nonficţiune din România şi coordonatorul unui festival de gen (One World). Dar este şi un foarte interesant comentator al ideilor despre cinema, aşa cum o dovedeşte pasionanta sa carte „Reprezentări ale memoriei în filmul documentar”.

08
/07
/16

Într-o zi de 8 iulie se năşteau poetul, dramaturgul și prozatorul francez Jean de La Fontaine, cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale, actriţa americană Anjelica Huston şi scriitorul român Şerban Foarţă.

05
/07
/16

Puritate, cel mai recent roman al lui Jonathan Franzen, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom” , în traducerea Iuliei Gorzo. Jonathan Franzen este autorul bestsellerului Corecţii. „Franzen a creat o instalaţie de secol XXI, extrem de captivantă şi de provocatoare, inspirată de capodopera lui Charles Dickens, Marile speranţe…” (Booklist)

05
/07
/16

Scriitorul român Mircea Cărtărescu, cu romanul "Orbitor. Corpul", se numără printre finaliștii celei de-a treia ediții a Premio Strega Europeo. Premio Strega — cel mai prestigios premiu literar italian are o vechime de aproape 70 de ani şi a fost decernat unor scriitori precum Alberto Moravia, Massimo Bontempelli, Elsa Morante, Dino Buzzati, Umberto Eco sau Claudio Magris.

01
/07
/16

Matei Vișniec este laureatul din acest an al Premiului Jean Monnet, oferit de Festivalul „Littératures Européennes” din Cognac, Franța, pentru romanul Negustorul de începuturi de roman, apărut la Editura Cartea Românească, în anul 2013, dar și în ediție de buzunar, în colecția Top 10+ a Editurii Polirom, în anul 2014.

29
/06
/16

“(…) Acest debut ar trebui notat de critică în carneţelul de bal. E un mare talent.” - Florin Iaru. In această seară, de la ora 18:30, iubitorii de carte sunt invitaţi la Librăria Cărtureşti – Grădina Verona (Str. Arthur Verona 13-15) din Bucureşti, la lansarea volumului de debut Cazemata, semnat de Tudor Ganea şi apărut la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”. Invitaţi, alături de autor: Florin Iaru şi Marius Chivu

26
/06
/16

Luni, 27 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Aurora Liiceanu, prilejuită de apariția celui mai recent volum al său la Editura Polirom: „Ea şi El. Biografia unei relaţii”. Alături de autoare, vor fi prezente Virginia Costeschi, Alina Purcaru, Eli Bădică.

25
/06
/16

Miercuri, 29 iunie, ora 19.00 va avea loc la Librăria Humanitas Cişmigiu o seară dedicată romanului „Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, una din cele mai importante voci ale literaturii hispano-americane contemporane. La eveniment vor participa Tania Radu, critic literar, Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural şi Alina Cantacuzino, traducătoarea romanului.

21
/06
/16

"2084 e mai dur decât Supunere, descriind un adevărat totalitarism religios.” - Michel Houellebecq. Miercuri, 22 iunie, ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptaţi la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o seară dedicată romanului "2084. Sfârşitul lumii", de Boualem Sansal, distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015.