Până pe 30 iunie, poți redirecționa 3.5% din impozitul pe venit către Inima Copiilor!
https://www.ziarulmetropolis.ro/pana-pe-30-iunie-poti-redirectiona-3-5-din-impozitul-pe-venit-catre-inima-copiilor/

Cum alegi un spectacol, într-un peisaj teatral în care se produc sute, şi nu toate sunt capodopere? Ziarul Metropolis îţi oferă cinci motive pentru care să alegi un spectacol – o hartă şi o busolă, ca să nu te rătăceşti în pădurea deasă a teatrului românesc…

O revizitare a biografiei eminesciene prin intermediul fragmentelor de amintiri lăsate de 7 dintre aceia care l-au cunoscut îndeaproape pe poet, precum Ioan Slavici sau I. L. Caragiale.

Născut pe 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, Albert Einstein murea pe 18 aprilie 1955, în New Jersey. Deținător al Premiului Nobel în fizică (1921), savantul a dus o viață care continuă să capteze interesul.

Ziarul Metropolis vă propune o selecție din romanele străine traduse și publicate în România în anul 2019.

Dragostea este în fel și chip. Sentimentul suprem, care se colorează în infinite nuanțe, care înflăcărează imaginația creatorilor dintotdeauna, a dat naștere unora dintre cele mai reușite romane, care își păstrează peste ani puterea de seducție asupra cititorilor.

Miercuri seară s-a desfășurat la Bruxelles, la BOZAR, în cadrul Europalia, o întâlnire specială cu patru scriitori români care se bucură de o bună receptare internațională.

Marcăm treizeci de ani de la ieșirea din dictatură cu o vizită în inima Europei, la Bruxelles, unde România este țara-invitată la Festivalul Europalia (între octombrie 2019 și februarie 2020).

Se joacă la Teatrul Luni de la Green Hours spectacolul Libretto Solitudine, realizat de trupa Jamais Vu, coordonată de regizorul Matei Lucaci-Grunberg. Autorul textului: colectiv. Distribuția: Réka Szász, Ana Șușca, Mădălina Craiu, Andrei Cătălin, Ştefan Huluba, Kostas Mincu, Sever Andrei. Scenografia: Alexandra Putineanu. Coregrafia: Cristina Danu. Regia: bineînțeles, Matei Lucaci-Grunberg.

La sfârșit de an Goethe-Institut București îndeamnă publicul bucureștean să se gândească la cât de multe produse ambalate în plastic se cumpără în perioada sărbătorilor.

Undeva, în apropierea Parcului Cotroceni, într-un apartament minunat, din alt secol, se află toată comoara familiei Minulescu. Aici este deschis Muzeul Ion Minulescu și e un loc unde timpul s-a oprit în loc.

În marginea cărții „Tot ce este”, de James Salter, publicată recent la editura Humanitas Fiction, în traducerea lui Radu Paraschivescu.

La 19 mai 1910 familiei Țuculescu din Craiova i s-a născut un fiu, care a primit numele Ion. Numele lui a ajuns să însemne ceva în arta românească mult mai târziu, iar rezonanța a luat amploare mai ales după ce s-a stins din viață.

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

Invitat al Mirelei Nagâț la emisiunea COOLtura, directorul de scenă Victor Ioan Frunză a vorbit despre ceea ce înseamnă performanță, despre teatrul așa-zis social, dar și despre subvenția nu e adresată instituției, ci spectatorului, ca să poată să vadă opere din cultura înaltă la prețuri mici!

Mai vechi și mai noi, volumele pe care vi le propune Ziarul Metropolis în acest top subiectiv au în comun spiritul unui anotimp și, vorba unui romancier apreciat, „sentimentul unui sfârșit”.

Prin dispariția lui Alexandru Darie, teatrul românesc a pierdut un creator de geniu. Misterul, clipele de grație pe care le crea el pe scenă rămân unice.

Povestea adevărată a pakistanezei condamnată la moarte pentru blasfemie în mileniul III a făcut înconjurul lumii. Asia Bibi a fost eliberată în 2018, după 8 ani de închisoare în condiții crâncene. Astăzi trăiește în Canada, după ce a învins un sistem care a reușit să facă nenumărate victime.

Când s-a stins din viață, pe 9 august 1991, avea 104 ani. Cella Delavrancea a rămas în memoria colectivă și prin longevitatea ieșită din comun. Totuși, prezența ei în istoria culturii postbelice se află sub un con de umbră.