„Părinţii teribili”, de Jean Cocteau, la TVR 2
https://www.ziarulmetropolis.ro/parintii-teribili-de-jean-cocteau-la-tvr-2/

Luna mai este „Luna Comediei” la Teatrul Naţional de Televiziune. În această seară, de la ora 21.00, pe TVR 2, iubitorii teatrului pot vedea „Părinţii teribili”, de Jean Cocteau, un spectacol în colaborare cu Teatrul Naţional Bucureşti.

Un articol de Petre Ivan|1 mai 2017

Spectacolul „Părinţii teribili” amestecă elemente de tragedie şi farsă. Cocteau a spus că doreşte să scrie în maniera unui teatru popular („un pièce de boulevard”) – dar şi să-l transforme într-un portret al unui astfel de teatru. Prima interpretare a avut loc la 14 noiembrie 1938.

În distribuţie: Carmen Stănescu, Adela Mărculescu, Damian Crâșmaru, Tatiana Constantin, Mircea Anca. Regia şi adaptarea TV: Constantin Dicu

Program de difuzare:

TVR 2: luni, 1 mai, de la ora 21.00

TVR MOLDOVA: sâmbătă, 6 mai, de la ora 16.00

TVRi: vineri, 5 mai, de la ora 23.00 și sâmbătă, 6 mai, de la ora 18.00

TVR 3: duminică, 7 mai, de la ora 22.00

***

Despre Jean Cocteau

Jean Cocteau s-a născut în 1889, într-o familie de clasă mijlocie care locuia într-un mic sat lângă Paris. Tatăl său a fost avocat, dar și un mare iubitor al artelor, ca majoritatea membrilor familiei. S-a sinucis când Cocteau avea doar zece ani și a schimbat, se pare, pentru totdeauna  viața fiului său.

Cocteau s-a plictisit teribil în școală, pe care a absolvit-o cu greu, după ce a dat examenul final de mai multe ori. Se simțea mult mai atras de poezie și desen. Educația și-a făcut-o în locuri mai puțin convenționale: cafenele, teatre, saloane și galerii de artă. La 19 ani a publicat primul volum de poezie – „Lampa lui Aladin”.

Cocteau era produsul perioadei imediat următoare Primului Război Mondial, perioadă a gustului artistic rafinat, lipsită de tulburări politice.

Jean Cocteau

Jean Cocteau

Adevărata incursiune în lumea teatrului a început când a intrat în contact cu trupa Ballets Russes, atunci sub conducerea lui Serghei Diaghilev. Când Cocteau şi-a exprimat dorinţa de a crea spectacole de balet, Diaghilev l-a provocat spunându-i „étonne-moi” (în franceză, „surprinde-mă”).

Această replică renumită se pare că l-a călăuzit atât în crearea spectacolelor sale, cum ar fi Parada (La Parade, 1917), pe muzica lui Erik Satie, şi Boul pe acoperiş (Le Boeuf sur le toit, 1920), pe muzica lui Darius Milhaud, cât şi în celelalte opere şi este uneori citată în piesele şi filmele sale.

În timpul Primului Război Mondial, Cocteau a fost şofer de ambulanţă pe frontul belgian. Lucrurile văzute aici le va folosi mai târziu în romanul Thomas impostorul (Thomas l’imposteur, 1923). S-a împrietenit cu aviatorul Roland Garros şi i-a dedicat primele poeme inspirate de aviaţie, Capul Bunei Speranţe (Le Cap de Bonne-Espérance, 1919). Între anii 1916 şi 1917, Cocteau a intrat în lumea artei moderne, care se năştea la Paris, în cartierul boem Montparnasse, a cunoscut pictori ca Pablo Picasso şi Amedeo Modigliani şi scriitori ca Max Jacob şi Guillaume Apollinaire.

La puţin timp după război, Max Jacob i-a făcut cunoştinţă lui Cocteau cu viitorul poet şi romancier Raymond Radiguet. În vârstă de 16 ani, Radiguet, un tânăr genial, pleda pentru simplitatea şi claritatea clasică, nişte calităţi care aveau să devină caracteristice operei lui Cocteau. Exemplul lui Radiguet a contat foarte mult pentru Cocteau. Când Radiguet a murit în 1923, la 21 de ani, bărbatul mai în vârstă s-a simţit văduvit de o prietenie care se bazase pe un schimb constant de idei, încurajări şi entuziasm.

Dependenţa de opiu, provocată de durerea morţii lui Radiguet, a necesitat o perioadă de vindecare. Jacques Maritain, filozof francez tomist, l-a vizitat pentru prima dată pe Cocteau în sanatoriu. Prin Maritain, Cocteau a revenit o perioadă scurtă la religie. Aceste experienţe complexe au dus la o nouă perioadă în viaţa lui, când a produs câteva dintre cele mai importante lucrări.

În ianuarie 1938, Cocteau a vrut să se concentreze pe scrierea unei noi piese și a plecat din Paris spre Montargis, însoțit de Jean Marais. O perioadă concentrată de muncă a dus la finalizarea textului până la sfârșitul lunii februarie. Titlul său era atunci „La Roulotte ou la maison dans la lune”, referindu-se la modul de viață neglijent al anumitor personaje și la atitudinea nerealistă a celorlalți. Cocteau a intenționat cele cinci roluri pentru actorii specifici: Yvonne de Bray, Madeleine Ozeray, Gabrielle Dorziat, Louis Jouvet și Jean Marais (și primele două dintre acestea le-au împrumutat primele nume personajelor).

(Sursa: historia.ro)

Foto: Părinţii teribili – tvr.ro

22
/12
/15

Actorii pleacă prea repede, indiferent care le este vârsta biologică... 37 de ani în Teatrul Mic, filme, spectacole pentru televiziune, căldură, generozitate, iubire pentru meserie și pentru familie. Sorin Medeleni a încetat din viață într-o duminică. Casa de Producție TVR vă propune să îl revedeți pe Sorin Medeleni în spectacolul „Bătrâna și hoțul”, miercuri, 23 decembrie, de la ora 9.30, pe TVR2.

22
/12
/15

În anii '50 ai secolului trecut, Nicolae Labiş (2 decembrie 1935 - 22 decembrie 1956) şi Nichita Stănescu erau doi poeţi foarte tineri, în plină ascensiune. Amândoi au devenit rapid celebri. Mai întâi Labiş. Puţin mai târziu, Nichita.

22
/12
/15

Știați când se primeau crenvurștii la restaurantul Berlin din centrul Bucureștiului? Dar de „povestea cozii” ați auzit? Oare cum se iubea la 14 grade, cu zăpada intrată în apartament? Câțiva scriitori români deapănă, cu haz, amintiri din comunism.

22
/12
/15

Grand Cinema & More răsplătește iubitorii de balet cu o experiență unică în luna ianuarie, la Moscova. Câștigătoarea promoției Bolshoi desfășurată în perioada 15 octombrie – 14 decembrie este Elena Carmen Rădulescu, din București, care va viziona spectacolul “Îmblânzirea Scorpiei” din 24 ianuarie 2016, direct pe scena celebrului teatru Bolshoi din Moscova. 

21
/12
/15

Șase filme propuse anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film străin vor fi proiectate între 8 și 10 ianuarie 2016 la Cinema Union din București. Weekend-ul de Oscar include două dintre peliculele care au fost anunțate de curând pe lista scurtă la premiul Oscar și au șanse la o nominalizare: Mustang (Franța) și Le tout nouveau testament (Belgia). Celelalte filme din program: Aferim!, The Assassin, Rams și Arabian Nights.

21
/12
/15

Anul 2015 a fost unul destul de bun pentru cinematografia română, după un dezastruos 2014: peste 20 de lungmetraje de ficţiune şi documentare, dintre care multe debuturi, lansate în cinematografe sau exclusiv la HBO, prezenţe în festivaluri importante şi câteva premii.

21
/12
/15

În vremea în care în satele de pe malul Argeșului, portocalele și bananele erau semn clar că se sfârșește anul, curentul electric era un adevărat lux, la fel ca și pâinea, iar o noapte de program TV reprezenta un miracol, oamenii încă erau legați cu fire nevăzute de obiceiuri străvechi. Și ce obicei putea fi mai de căpătâi în acea perioadă de mare puținătate a hranei decât tăiatul porcului.

21
/12
/15

Actrița Stela Popescu s-a născut la 21 decembrie 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia. După peste 55 de ani de carieră, dedicaţi teatrului şi filmului românesc, Teatrul de Comedie a realizat o expoziție de fotografie care rememorează unele dintre cele mai frumoase roluri ale ei pe scena acestui teatru.

20
/12
/15

FOTO/VIDEO EXCLUSIV Ziarul Metropolis. Prima lectură pentru spectacolul „Nemuritorul”, cu Radu Beligan, Maia Morgenstern și Marius Bodochi, în regia lui Dan Tudor, pe un text de Mona Radu, care va fi pus în scenă la Teatrelli, a avut loc cu câteva zile înainte de Crăciun.

20
/12
/15

Surpriză in Concertul de Crăciun „Grigore Leșe la Sala Palatului“: maestrul Leșe, doctor in muzica, il va avea invitat in spectacol pe tanarul care a reusit sa starneasca cel mai mare val de emotie si sa fie considerat „fenomenul” anului in Romania – moldoveanul Andrei Ioniță.

19
/12
/15

15 februarie 2016 este data la care vor fi anunțați câștigătorii premiilor Grammy, probabil cele mai cunoscute și importante distincții din industria muzicală. Printre numeroase alte categorii, și cea dedicată muzicii clasice; printre nominalizări, mai multe discuri la care am avut acces și din România, difuzate și la Radio România Muzical.