Patapievici: „Atenție, avem părinți! Părinții noștri erau creștini”
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-atentie-avem-parinti-parintii-nostri-erau-crestini/

Marele nostru cărturar Horia-Roman Patapievici (care tocmai ce a împlinit 61 de ani) a fost invitat de curând la emisiunea Cooltura (realizată de Mirela Nagâţ), emisiune prigonită în grila TVR.

Un articol de Andrei Crăciun|23 Martie 2018

Patapievici a expus o salbă de idei despre educație, pornind de la reforma sistemului propovăduită în Franța de președintele Macron (care militează pentru o revenire la o pedagogie clasică). Am compilat pentru dumneavoastră.

Ideile Patapievici:

  • Reforma învățământului făcută la inspirația ideilor Revoluției 1968 este cretină. Scurt!
  • Reforma învățământului (n.r. – francez) a fost un faliment, filosofia pe care s-a bazat a constituit o eroare.
  • Corectitudinea politică ne împiedică să spunem: toată această reformă a fost o eroare.
  • S-a vehiculat ideea stupidă că inteligența e decuplată de memorie, de parcă ar putea să fie cineva inteligent pornind de la zero.
  • A doua idee falimentară e că cineva care e foarte tânăr și are anumite idei are dreptul în a nu se compara cu tradiția locului.
  • Liceul e o formă completă de educație pentru oameni, universitatea este o formă care se adaugă acestei forme. Liceul – educația franceză în secolul al XIX-lea – a atins un grad de perfecțiune care se poate măsura după nivelul mediu de oameni educați din societatea franceză.
  • Media e martora veritabilă a nivelului educației într-o țară, și unde se scria mai bine, unde exprimarea era mai inteligentă, suplă, politicoasă, deci civilizată, decât în Franța?
  • Comuniștii au făcut un liceu și o universitate după modelul francez – e motivul pentru care noi nu am importat ceva cu totul prost, acel model era francez.
  • Ponderea educației umaniste – una dintre emblemele jurnalistice ale reformei lui Macron este aceasta: greaca veche și latina sunt reintroduse în liceu. Semnificația acestor limbi e refacerea continuității lingvistice cu rădăcinile noastre culturale și istorice.
  • Modernitatea are ca rădăcină evul mediu latin, care înseamnă Grecia-Roma și înseamnă creștinismul.
  • Ce s-a întâmplat acum este un fel de a spune: atenție, avem părinți! Părinții noștri au vorbit greaca, părinții noștri au vorbit latina, părinții noștri se închinau, părinții noștri erau creștini.
  • Știți care e paradoxul elevului (vorbesc din experiența mea): pe nimeni nu detestă mai mult elevul decât pe profesorul sever. Știți cui sunt recunoscător, ca adult? Profesorilor care erau foarte severi.
  • Există un profesor de limba rusă care m-a tras de perciuni într-o împrejurare, fiindcă am fost impertinent și am întârziat. M-a durut groaznic, am zis că e un idiot sălbatic și barbar. Acel om nu era un idiot sălbatic și barbar.
  • Nu e cu putință să te ridici cu picioarele pe bancă, să stai cu fundul pe pupitrul din spate și să admonestezi profesorul că îți încalcă drepturile. Asta e o situație relativ curentă în învățământul de astăzi. Ce am spus nu am inventat. Mi-a fost relatat de elevi.
  • S-a introdus noțiunea bizară de consiliere psihologică, de parcă toți am fi bolnavi sau handicapați psihologic, și impertinența, lipsa de cuviință ar fi probleme psihologice. Nu, sunt probleme de disciplină, sunt probleme de educație. Nu sunt probleme care se tratează cu pilule.
  • Viața este dură, relația cu oamenii este dură, sunt oameni care te cotonogesc și te așteaptă la colț. Noi cum îl pregătim pe copil? Este ceva complet greșit și asta nu slujește drepturile copilului. Îi handicapăm.
  • Copilul nu trebuie identificat cu defectele lui. Procesul de educație chiar asta: este un model de umanitate care trebuie activat în copil.
  • Nota este foarte importantă și e un indicator și pentru elev: dacă e de șase, atunci trebuie să înțeleagă că e de șase și să facă ceva, ca să nu mai fie de șase.
  • E tot un reflex al 68-ului: ideea că noi trebuie să revoluționăm total ceea ce găsim la un moment dat.
  • Nu trebuie să schimbăm totul din start, trebuie să vedem ce merge bine și ce nu merge bine. Și să schimbăm ce nu merge bine.
  • Când părintele are un copil, el ce consideră? Că educația e facultativă? Nu. Nu mănâncă el ca să dea bani pe educația copilului lui. Ăsta e raportul corect.
  • Socialiștii au un viciu profund: acela că ei văd totul ca pe un joc de sumă nulă. Dacă are cineva înseamnă că a luat de la altcineva. Ori nu este așa.
  • Nu trebuie inventat nici măcar idealul de învățământ. Pentru că idealul de învățământ e crearea omului complet, omului bine educat cu cunoștințele vremii lui, politicos, bine-crescut, adică a omului cu minte. Ce să îl inventăm? Ce vrem altceva?
  • Idealul pentru educație era același pentru Goethe, același pentru Cicero, același pentru Toma de Aquino. Educația trebuie să deschidă omul spre propria lui umanitate.
  • Oamenii fură, doamna Nagâț! Oamenii fură și nu înțeleg că furtul este foarte rău și nu înțeleg că o ducem atât de rău și că ne urâm unii pe alții atât de mult pentru că există acest furt incredibil în societate.
  • Clasa politică se organizează ca o clasă de prădători, care creează legi pentru a prăda nesancționați. Iar o parte din electorat consideră asta tolerabil. Alta consideră că e intolerabil. Ajungem la conflict social pe o chestiune care ar trebui să fie de la sine înțeleasă: că furtul nu e acceptabil!
  • Nu e nimic greu de făcut, totul e simplu și a fost inventat de la începutul culturilor semnificative.
  • Veritabilul rezultat pe care o cultură mare îl dă e că reușește să creeze un instrument care e valabil și pentru altul.
  • Primul pas ca diavolul să lucreze liniștit e să te convingă că el nu există. Nu puteau fi atacate direct virtuțile sociale ale adevărului, binelui și frumosului. Mai întâi s-a delegitimat ideea de valoare înaltă. A căzut împreună cu valorile înalte – a căzut și această triadă. Și atunci a început relativismul. Unde am ajuns astăzi? Să spunem că există post-adevăr, cumva e bine să trăiești într-o lume post-adevăr pentru că adevărul e discriminatoriu, fiindcă discriminează între adevăr și fals. E o nebunie! E o nebunie!
  • Copilul asiatic nu-și imaginează că a munci, a depune efort, e ceva făcut împotriva lui. El e convins că e în beneficiul lui.
  • Am fost atât de scârbit de valul de ură care a fost instigat împotriva mea încât am zis că nu mai vreau. Asta nu e lumea mea.
  • Sunt soluții și sunt simple: să ne iubim unii pe alții, ca pe frații noștri. Dacă nu vedem în celălalt fragilitatea, vulnerabilitatea lui, atunci totul e pierdut.

S-a introdus noțiunea bizară de consiliere psihologică, de parcă toți am fi bolnavi sau handicapați psihologic și impertinența, lipsa de cuviință ar fi probleme psihologice. Nu, sunt probleme de disciplină, sunt probleme de educație. Nu sunt probleme care se tratează cu pilule. (Horia-Roman Patapievici, om de cultură)

Foto: Apropo Cafe



24
/06
/18

Teatrul Evreiesc de Stat  prezintă miercuri, 27 iunie, de la ora 19.00, spectacolul de lieduri și poezie „Glasuri evreiești în poezia lumii“, pe versuri de Benjamin Fondane, Nina Cassian, Magda Isanos, Charles-Pierre Baudelaire și Paul Celan, în lectura actorilor TES -  Maia Morgenstern, Darius Daradici, Viorica Bantaș și Mircea Dragoman.

15
/06
/18

"Fotbalul este popular deoarece prostia este populară" - Jorge Luis Borges (24 august 1899 - 14 iunie 1986). O falsă legendă spune că Borges, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea, era fan al lui echipei Newell. Desigur, împreună cu bunul său prieten Adolfo Bioy Casares, a format un redutabil cuplu literar care a scris despre sportul rege...

12
/06
/18

Cartea „Pădurea întunecată”, scrisă de Nicole Krauss, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în anul 2018 (traducere din limba engleză și note de Luana Schidu).

08
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Roma antică a rămas mereu tributară culturii grecești. Opera lui Seneca, născut cu cinci ani înainte de era noastră, o dovedește din plin. Născut la Cordoba (Spania) într-o familie din nobilimea provincială (tatăl său scrisese un prețios tratat de oratorie) și educat la Roma, el s-a dedicat în primul rând filosofiei, adoptând stilul de viață excesiv de sobru al stoicilor.

07
/06
/18

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România şi le punem la luptă faţă în faţă. Cel care va câştiga confruntarea va fi declarat cartea lunii...

05
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură și tradiții culturale proprii, să surprindă în permanență, să intereseze prin uimitoarea diversitate și în același timp prin coeziunea extraordinară.

04
/06
/18

METROPOLIS SPECIAL După ce a cucerit planeta cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017), istoricul israelian Yuval Noah Harari și-a îndreptat privirea spre ce va urma. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului” (Polirom, 2018) este o incursiune în lumea imaginară a ceea ce ar putea fi.

01
/06
/18

“În primii ani de viață am locuit într-o cămăruță, împreună cu părinții mei, care abia se căsătoriseră, cu un an în urmă, erau niște oameni foarte tineri. Și în acea cameră de câțiva metri pătrați se desfășura toată viața noastră, toată viața familiei. Era ciment pe jos, era un pat în care dormeam toți trei. și pe marginea căruia, mama, ținându-mă în brațe, îmi citea. E prima mea amintire. (...)”, mărturisea Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru emisiunea DIGICULT. Născut într-o zi de 1 iunie, la fel ca și soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu împlinește, astăzi, 62 de ani.

30
/05
/18

METROPOLIS SPECIAL 7 destinații din romanele momentului – din New York până la Tōkyō, din Bogotá la Calcutta, din Tripoli până în Sicilia și de acolo la Ierusalim...

Page 1 of 8012345...102030...Last »