Patinatorii balerini din Sankt Petersburg, aplaudaţi la scenă deschisă în ‘Lacul lebedelor’ de Ceaikovski
https://www.ziarulmetropolis.ro/patinatorii-balerini-din-sankt-petersburg-aplaudati-la-scena-deschisa-in-lacul-lebedelor-de-ceaikovski/

Publicul clujean a urmărit cu încântare cele două reprezentaţii cu „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, susţinute, joi, de artiştii patinatori ai Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.   Ambele reprezentaţii s-au jucat cu casa închisă, iar patinatorii balerini din Sankt Petersburg au fost rechemaţi pe […]

Un articol de Andrada Văsii|18 ianuarie 2013

Publicul clujean a urmărit cu încântare cele două reprezentaţii cu „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, susţinute, joi, de artiştii patinatori ai Ansamblului de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca.

 

Ambele reprezentaţii s-au jucat cu casa închisă, iar patinatorii balerini din Sankt Petersburg au fost rechemaţi pe gheaţă pentru a fi răsplătiţi cu aplauze entuziaste. Spectatorii au apreciat succesiunea dinamică a scenelor, piruetele, săriturile axel cu o rotaţie şi jumătate, salturile Rittberger şi dublu Lutz bine executate, jocul artiştilor şi costumele lor deosebit de frumoase. Rolul Prinţului Siegfried a fost interpretat de Oleg Yagubkov, iar cel al frumoasei Odetta de Elena Khailova.

Coregraful spectacolului, Konstantin Rassadin, artist emerit al Rusiei şi directorul artistic al Ansamblului, a explicat jurnaliştilor, cu puţin timp înainte de ridicarea cortinei la primul spectacol, că viziunea din „Lacul lebedelor” a respectat întru totul canoanele clasice. De altfel muzica lui Ceaikovski sugerează aproape de la sine suita convenţională clasică a paşilor şi a figurilor de dans.

„Baletul ‘pe poante’ şi cel pe patine sunt una şi aceeaşi artă. Partea comună a celor două genuri de spectacol este aspectul clasic. În formula sportiv-balerin-artist primează partea artistică şi aş plasa latura sportivă doar pe locul al treilea. Sportul nu se ocupă de detaliile ce ţin de supleţe, aşa precum face arta. În arta baletului sunt nişte canoane foarte stricte, care dau frumuseţea mişcării. Baletul pe gheaţă este un gen nou, a apărut în 1967, când Konstantin Boyarkski a îmbinat, pentru prima dată în lume, patinajul artistic şi baletul clasic rusesc. Noul gen se bucură de succes pretutindeni în lume”, a arătat Konstantin Rassadin.

În opinia sa, comparativ cu latura sportivă, ghidată de deviza „Altius citius, fortius/Mai sus, mai repede, mai putrenic”, în teatru şi artă ţelurile sunt altele. „Când un sportiv patinator vine la Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, se loveşte de multe necunoscute şi trebuie să se obişnuiască cu un alt gen de pregătire, cu alte scopuri şi altă dorinţă de a performa”, a explicat coregraful rus.

Referindu-se la perioada necesară pregătirii unui spectacolul precum „Lacul lebedelor”, Konstantin Rassadin a arătat că el şi cei 50 de patinatori artişti au lucrat şase luni pentru perfecţiunea tuturor detaliilor. „Turneul pe care îl întreprindem acum în Europa, cu spectacolele „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” şi „Romeo şi Julieta” a fost pregătit în trei săptămâni”, a spus Konstantin Rassadin.

Invitată în mijlocul jurnaliştilor, solista Maria Maslova din spectacolul „Spărgătorul de nuci”de Ceaikovski – prezentat, miercuri, publicului din Timişoara – a subliniat că pentru ea nu a fost uşor să treacă de la sport la domeniul artistic, „mai ales în coregrafia lui Konstantin Rassadin”.

„Concentrarea sportivului aflat în competiţie, pentru un loc pe podium, este diferită de cea a patinatorului balerin, care transmite un mesaj artistic spectatorului. Ce este în plus? Este interpretarea, latura actoricească, prin care se transmite spectatorului povestea de pe scenă. Nu orice sportiv poate face balet pe gheaţă”, a punctat Maria Maslova, amintind că este de 13 ani în ansamblul din Sankt Petersburg, iar în curând va împlini vârsta de 33 de ani.

Costumele minunate din spectacolul „Lacul lebedelor” sunt create de designerul Mikhail Shavdatuashvili. În cele patru reprezentaţii din turneul din România, patinatorii poartă aproximativ 800 de costume. Echipa de prestigiu a Ansamblului din Sankt Petersburg îi include pe campionii europeni şi mondiali la patinaj artistic Ludmila Beloussova, Oleg Protopopov şi Alexei Ulanov, dar ei nu fac parte din distribuţia spectacolelor prezentate în acest turneu din România.

Turneul balerinilor pe gheaţă din Sankt Petersburg este organizat de Diesel Events, cu sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti.

Sursa: Agerpres

02
/06
/22

Claudia Motea este o actriță româno-canadiană cu o personalitate artistică unică. Ea a reușit să se impună pe scena vieții culturale românești și internaționale și ca poetă, scriitoare, dramaturg, scenaristă, traducătoare și profesoară de artă dramatică.

01
/06
/22

#puterea unui zâmbet sau # the power of a smile este tema propusă în acest an de Festivalul Internațional de Teatru Turda 2022. Primele zile ale festivalului aduc spectacolele momentului în Romania. Organizatorii ne îndeamnă să nu ratăm Tartuffe – regia Vlad Trifaș, spectacol al Teatrului Regina Maria Oradea, Flori de mină – regia Adina Lazăr, spectacol al Teatrului Municipal Baia Mare sau Exploratorul – regia Ada Milea, spectacol al Teatrului Dramatic Elvira Godeanu Târgu Jiu.

31
/05
/22

Cea mai așteptată ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, a XV-a, începe mâine la Pavilionul B2 de la Romexpo: fără restricții sanitare, fără taxe de acces și fără costuri de parcare. Evenimentul va fi deschis oficial miercuri, 1 iunie, la ora 12.00, la scena ARENA, în cadrul unei ceremonii la care au fost invitați E.S. Hiroshi Ueda, Ambasadorul Japoniei în România, Lucian Romașcanu – Ministrul Culturii, Grigore Arsene – președintele Asociației Editorilor din România și Adrian Cioroianu – directorul Bibliotecii Naționale a României.

31
/05
/22

Teatrul Național din Timișoara vă invită duminică, 5 iunie 2022, ora 11:00, în Sala 2 a Teatrului Național la un dialog public privind capacitatea societății de a răspunde necesităților copiilor cu nevoi speciale și de a-și asuma responsabilități civice și sociale pentru viitorul lor. Acest dialog public închide Atelierul Viitorul copiilor / Future of the children, proiect cuprins în traseul Vocile orașului, parte din programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

31
/05
/22

Vara începe cu o veste bună – sau, mai degrabă, două! Centrul Ceh vă invită din nou la proiecții de film pe strada Ion Ghica 11. Documentary Mondays și Fiction Tuesdays reîncep pe 6 și 7 iunie, după ce timp de 2 ani s-au desfășurat în format online. Iubitorii de filme cehe și de documentare pot vizita din nou unul dintre cele mai îndrăgite institute culturale din București, unde sunt așteptați cu bere cehă și o atmosferă prietenoasă.

31
/05
/22

Leo Hussain, dirijor-principal invitat al Filarmonicii „George Enescu”, rămâne la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu” , în zilele de  joi  și vineri, 2 și 3 iunie 2022, pentru alte  două concerte cu public, desfășurate de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român.